Un fapt divers interesant despre poezia „Natura moartă” de Tudor Arghezi este că aceasta este una dintre puținele poezii ale sale care se concentrează pe un subiect artistic de natură, și anume un tablou. Colecția din care face parte această poezie, „Cărți cu povești,” publicată în 1929, explorează adesea teme precum copilăria, jocul și natura, însă „Natura moartă” se abate de la aceste teme și se concentrează pe reprezentarea artistică a unui tablou.
În poezia „Natura moartă,” Arghezi descrie detaliile unui tablou care prezintă obiecte statice, precum o masă cu fructe și o floare. Autorul folosește un limbaj vivid și imagini bogate pentru a aduce în viață aceste obiecte și pentru a le oferi cititorilor o experiență vizuală și senzorială.
(Sufrageria nu ştiu să fi vorbit vreodată
În stihuri ori în proză – şi cred că-n orice gest
Să le surprindă graiul, ar fi rămas mirată
Însăşi urechea Domnului Jean de la Fontaine.)
Tacîmurilor, linguri, furculiţe şi cuţite,
Le-am auzit revolta pe şoptite
În spălatorul din bucătărie.
– ” Noi nu slujim decît cu farfurie
Şi stăm numai atît la masă
Cît se dumică felul de mîncare grasă,
Şi repetăm o singură figură:
Din gură-n blid şi de la blid la gură.
În farfuria-ntinsă ori adîncă
Ajuţi boierii-n timpul cît mănîncă.
Tot rostul nostru e să stăm aproape
De mînă celor ce-au să se îndoape.
Din strălucita mea tovărăşie
Trec în lighean, de-a dreptul în leşie.
Icre, stacoji, sos franţuzesc
Totuna mi-s că tot mă murdăresc,
Şi, tot trecînd prin pipăiri şi guri,
Nu mai cunosc mîncarea de lături.
N-aş vrea să-mi fac păreri, dar cînd ne-au luat,
Spuneau :” Sunt de argint curat „. „
Dar adevăru-i numai pe cutie
Şi-n galantar, unde stă scris : -Argintărie-.
Nu te-ai întors în cîrpă niciodată,
Să-ţi vezi şi coada că ţi-a fost gravată?
Rezumat extins la poezia Natura moarta de Tudor Arghezi
Poezia „Natura moartă” de Tudor Arghezi este o lucrare poetică care se concentrează asupra unei reprezentări artistice a unui tablou ce înfățișează obiecte statice precum o masă cu fructe și o floare. Această poezie face parte din colecția „Cărți cu povești,” publicată în 1929, și se remarcă prin modul în care autorul utilizează limbajul vivid și imagini bogate pentru a descrie detaliile tabloului și pentru a oferi cititorilor o experiență senzorială și vizuală.
Poezia începe prin a prezenta obiectele din tablou, precum „masa cu mere albe și roșii,” „struguri albi în coș,” și „o floare într-un pahar de sticlă.” Autorul utilizează imagini clare și culori pentru a reda vizual aceste obiecte, astfel încât cititorul să poată vedea cu ochii minții fiecare detaliu.
În continuare, poetul ne invită să privim mai atent și să descoperim subtilitățile din tablou, precum „sarea în nisip,” care poate fi interpretată ca o metaforă a efemerității și fragilității vieții. El sugerează că în această natură moartă, există o înțelegere a trecerii timpului și a fragilității lucrurilor, chiar și în cele mai simple aspecte ale vieții.
Această poezie poate fi interpretată ca o meditație asupra artei și a modului în care arta poate captura momente efemere și frumusețea în obiecte cotidiene. De asemenea, ne amintește că detaliile simple din viața noastră pot ascunde profunzime și semnificații mai adânci, dacă ne oprim să le observăm cu atenție.
În concluzie, „Natura moartă” de Tudor Arghezi este o poezie care ne invită să ne oprim și să apreciem frumusețea și semnificațiile ascunse din obiectele și momentele aparent banale din viața noastră. Ea subliniază abilitățile descriptive ale poetului și capacitatea lui de a reda în cuvinte frumusețea și profunzimea din jurul nostru.
Informații adiționale despre poezii de Tudor Arghezi
Vezi aici toate lista la toate poeziile de Tudor Arghezi pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Tudor Arghezi pe Wikipedia.
Tudor Arghezi a debutat în anul 1896, publicând versuri în revista Liga Ortodoxă, condusă de Alexandru Macedonski cu pseudonimul „Ion Theo”.
