Moş Crăciun de Otilia Cazimir

Un fapt interesant despre poezia „Moș Crăciun” de Otilia Cazimir este că aceasta a fost publicată pentru prima dată în anul 1935, în cadrul unei colecții de poezii pentru copii intitulată „Căsuța cu povești”. Poezia a devenit rapid populară în rândul copiilor și a rămas una dintre cele mai cunoscute poezii pentru copii din literatura română.

Otilia Cazimir a fost una dintre cele mai importante scriitoare pentru copii din România, fiind cunoscută pentru abilitatea sa de a crea povești și poezii care să inspire și să educe copiii. Poeziile sale au fost traduse în mai multe limbi străine și au fost foarte apreciate în întreaga lume.

De-a lungul anilor, poezia „Moș Crăciun” a fost adaptată și interpretată în diferite forme media, inclusiv într-o piesă de teatru, un film de animație și chiar și într-un cântec. Aceasta a rămas o operă iubită de copii și de adulți, și este frecvent recitată și citită în perioada sărbătorilor de iarnă.

Un alt fapt interesant este că Moș Crăciun, personajul principal al poeziei, este o figură mitică care a evoluat în timp și care are origini diverse în cultura și tradițiile populare din întreaga lume. În România, Moș Crăciun este adesea asociat cu figura Sfântului Nicolae, care este sărbătorită pe 6 decembrie, iar tradiția aducerii cadourilor copiilor în noaptea de Ajun este puternic ancorată în cultura românească.

---

Eu l-am văzut pe Moş Crăciun:
E un moşneag…
Cu barbă albă, cu cojoc şi cu toiag,
Ca toţi moşnegii care trec pe drum.

Departe, într-o ţară fermecată
În care nimeni n-a ajuns vreodată,
Stă singur cuc într-un bordei de fum.
Bătrânul, Moş Crăciun!

Şi trage moşul, trage din lulea…
Şi zilele se duc, şi iarna vine,
Şi prin căsuţe-ncep a-l aştepta
Băieţi cuminţi şi fete mici ca tine.

Şi într-o sară, Dumnezeu-cel-Sfânt
Întinde mâna-i bună spre pământ
Şi-anină-n cer, de-un fir de borangic,
Un pui de stea pentru Isus cel mic…

Atunci pe nevăzute cărărui,
Porneşte Moş Crăciun cu sacul lui,
Şi când adoarme zvonul de colindă,
El bate-ncet la uşa de la tindă…

A fost, moşneagul bun, şi-acum un an,
Dar tu erai prea mică şi nu ştii:
Ţi-a pus sub perinuţă jucării
Şi-un cerceluş cu piatră de mărgean.

Iar când a fost să iasă din iatac,
Măicuţa l-a pândit de după uşă,
Să nu te vâre din greşeala-n sac,
Ca pe-o păpuşă!

Rezumat extins la poezia Moş Crăciun de Otilia Cazimir

Poezia „Moş Crăciun” de Otilia Cazimir este o operă pentru copii care prezintă figura legendara a lui Moș Crăciun și descrie felul în care acesta aduce cadouri copiilor în noaptea de Ajun.

Poezia începe prin prezentarea Moșului Crăciun ca fiind un bătrân cu barba albă, care se pregătește să împartă cadouri copiilor. Autorul folosește un limbaj simplu și accesibil pentru copii și utilizează rima și ritmul pentru a face poezia mai atractivă și mai ușor de înțeles.

În continuare, poezia descrie cum Moșul Crăciun își pregătește sania și renii și pornește în călătoria sa de a împărți cadourile. Autorul folosește personificarea pentru a da viață personajelor și situațiilor descrise în poezie, ceea ce ajută la crearea unei imagini vii și expresive a povestirii.

Pe măsură ce Moșul Crăciun își împarte cadourile, poezia subliniază faptul că toți copiii sunt egali în fața lui Moș Crăciun și că acesta le aduce cadouri indiferent de statutul social sau de situația materială a familiei.

Poezia se încheie cu o invitație pentru copii de a-l aștepta pe Moș Crăciun în noaptea de Ajun, și de a se bucura de magia și de frumusețea sărbătorii.

Poezia „Moș Crăciun” este o operă plină de farmec și de poveste, care îi introduce pe copii în lumea magică a sărbătorilor de iarnă și îi ajută să înțeleagă importanța generozității și a spiritului de sărbătoare. Poezia este adesea studiată și recitată în școlile din România, fiind considerată una dintre cele mai populare și mai iubite poezii pentru copii.