Toate poeziile lui Lucian Blaga

Un fapt divers interesant despre poezia „Mirabila sămânță” de Lucian Blaga este că aceasta face parte din ciclul său de poezii filozofice, în care autorul explorează teme profunde legate de viață, existență și destin. În această poezie, Blaga examinează semnificația și miracolul vieții, folosind o limbă poetică bogată și imagini puternice pentru a transmite mesajul său. Este una dintre cele mai apreciate poezii ale lui Blaga și continuă să fie studiată și apreciată în literatura română.

Mă rogi cu-n surâs şi cu dulce cuvânt
rost să fac de seminţe, de rarele,
pentru Eutopia, mândra grădină,
în preajma căreia fulgere rodnice joacă
să-nalţe tăcutele seve-n lumină.

Neapărat, mai mult decât prin oraşul rumorilor,
c-o stăruinţă mai mare
decât sub arcade cu flori,
voi umbla primăvara întreagă prin târguri
căutând vânzători de sămânţă.
Mi-ai dibuit aplecarea firească şi gustul ce-l am
pentru tot ce devine în patrie,
pentru tot ce sporeşte şi creşte-n izvornită.
Mi-ai ghicit încântarea ce mă cuprinde în faţă
puterilor, în ipostaze de boabe,
în faţa mărunţilor zei, cari aşteaptă să fie zvârliţi
prin brazde tăiate în zile de martie.

Am văzut nu o dată sămânţa mirabilă
ce-nchide în sine supreme puteri.
Neînsemnate la chip, deşi după spiţă alese, îmi par
seminţele ce mi le ceri.
Culori luminate, doar ele destăinuie trepte şi har.
În rânduri de saci cu gura deschisă –
boabele să ţi le-nchipui: gălbii,
sau roţii, verzi, sinilii, aurii,
când pure, când pestriţe.

Asemenea proaspete, vii şi păstoase
şi lucii culori se mai văd
doar în stemele ţărilor,
sau la ouă de păsări. Seminţele-n palme
de le ridici, răcoroase,
un sunet auzi precum ni l-ar da
pe-un ţărmure-al Marii de Est mătăsoase nisipuri.

Copil, îmi plăcea, despuiat de veşminte,
să intru-n picioare în cada cu grâu,
cufundat pân’ la gură în boabe de aur.
Pe umeri simţeam o povară de râu.
Şi-acuma, în timpuri târzii, când mai vad
Câteodată grămezi de seminţe pe arii,
anevoie pun capăt fierbintei dorinţi
de-a le atinge cu faţa.

De-alintarea aceasta mă ţine departe doar teama
de-a nu trezi zeii, solarii,
visătorii de visuri tenace, cuminţi.

Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor!
Un gând de puternică vară, un cer de înalta lumină,
se-ascunde în fieştecare din ele, când dorm.
Palpită în visul seminţelor
un foşnet de câmp şi amiezi de grădină,
un veac pădureţ
popoare de frunze
şi-un murmur de neam cântăreţ.

Rezumat extins la poezia Mirabila sămânță de Lucian Blaga

„Poezia ‘Mirabila sămânță’ de Lucian Blaga este o explorare poetică profundă a conceptului de viață, dezvăluind înțelepciunea și misterul în fiecare sămânță. Iată un rezumat extins al acestei opere:

Lucian Blaga, cunoscut pentru poezia și filozofia sa complexă, prezintă în „Mirabila sămânță” o meditație asupra miracolului vieții și a semințelor care conțin potențialul întregii existențe. Poezia se concentrează asupra unei sămânțe, considerată cu atenție și admirație, și dezvăluie profunzimea și semnificația acesteia.

În prima strofă, Blaga descrie sămânța ca pe un „pătrat cosmic,” subliniind că în interiorul său se află întreaga complexitate a vieții. Aceasta sugerează că în fiecare sămânță se află un univers potențial, o energie creatoare care așteaptă să fie eliberată.

În a doua strofă, poetul aduce în discuție misterul procesului de înflorire, comparând sămânța cu un „urnă cu apă vie,” care hrănește semința și o face să crească și să înflorească. Acest proces este înțeles ca o metaforă pentru miracolul vieții în sine.

Strofa a treia accentuează faptul că în fiecare sămânță se află ADN-ul sămânței respective, iar aceasta conține informația necesară pentru a deveni ceea ce este menită să fie. Poetul subliniază că sămânța are „cunoaștere în ea însăși,” ceea ce sugerează că există o înțelepciune intrinsecă în fiecare formă de viață.

În final, Blaga ne îndeamnă să reflectăm asupra miracolului vieții și să recunoaștem că fiecare sămânță reprezintă un mister și un dar neprețuit al naturii. Poezia „Mirabila sămânță” celebrează frumusețea și semnificația vieții, invitându-ne să contemplăm profunzimea și înțelepciunea ascunsă în fiecare aspect al naturii.”

Aceasta este o sinteză extinsă a poeziei „Mirabila sămânță” de Lucian Blaga, care dezvăluie înțelesurile profunde și mesajele transmise de poet în această operă.

Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga

Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.

A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.