Un fapt interesant despre fabula „Mincinosul” scrisă de Ivan Krâlov este că aceasta a fost una dintre primele sale lucrări publicate în revista „Almanahul pentru țăranii și proprietarii de pământ”, care era o publicație importantă în Rusia la acea vreme.
De asemenea, această fabulă a fost apreciată pentru mesajul său puternic despre consecințele minciunii și pentru promovarea valorilor morale în societate. Aceasta poate fi o lecție valoroasă pentru copii și adulți și poate ajuta la promovarea unei atitudini pozitive și a unei stări mentale sănătoase în societate.
În plus, fabula „Mincinosul” a fost adaptată într-un film de animație sovietic intitulat „Mincinosul” în anul 1959. Filmul, regizat de Andrei Khrjanovski, a fost un succes de box office în Uniunea Sovietică și a fost apreciat pentru animația sa frumoasă și pentru adaptarea fidelă a fabulei.
În concluzie, fabula „Mincinosul” este o poveste cu o morală importantă despre consecințele minciunii și despre puterea de a spune adevărul. Aceasta poate fi o lecție valoroasă pentru copii și adulți și poate ajuta la promovarea unei atitudini pozitive și a unei stări mentale sănătoase în societate.
Întorcându-se din călătorie
Un boiernaş odată, sau poate şi boier mare,
Au ieşit cu un amic sara la câmp spre primblare
Şi au început a spune cu fală şi cu mândrie
Multe minciuni mari şi mici, de cele ce-ar fi văzut.
Dar, în sfârşit, au strigat:
„Lucru ce am văzut eu nu poate fi de crezut
Că voi mai vedea în viaţă,
Mai ales în ţara voastră, unde este când prea cald,
Iar alteori lângă sobă de frig nasul îţi îngheaţă;
Alteori soarele piere, alteori arde şi frige.
Iar acolo unde am fost eu,
Îi mai frumos decât în rai.
Oh, fraţilor, ce trai!
Oh, cât sufletul meu plânge
Şi cât îmi pare de rău
Că am venit pe aice!
În sfârşit, n-am ce mai zice,
Decât îţi spun că nici ştii acolo când este noapte,
Şi anul întreg petreci frumos ca luna lui mai,
Iar să sameni sau să ari nici trebuinţă nu ai,
Căci toate cresc de la sine, gata de mâncat şi coapte,
Precum, de pildă, la Roma am văzut un castravete
Într-o grădină sub un perete,
Care, să nu spun minciuni, era mare cât un munte”…
„Apoi curios îţi pare, atunci celălalt i-au zis,
Când pământul este plin de aceste minuni multe;
Precum şi eu înadins
Îţi voi arăta acum o minune mai ciudată,
Şi cred că un aşa lucru tu n-ai văzut altădată.
Vezi tu peste acea gârlă podeţul acel înalt,
Pe care avem să trecem? Deci măcar că este prost,
Însă este minunat,
Căci la noi, în ţara noastră, orice mincinos au fost,
Vrând ca să treacă pe dânsul, n-au ajuns la jmătate,
Şi podul s-au prăbuşit de la sine;
Iar acel ce minciuni nu spune,
Şi în caretă să treacă poate”…
„Dar gârla adâncă este?”
„Oamenii zic că fund n-are.
Deci, iubite călător, în lume sunt minuni multe,
Ca aceste,
Măcar că tu ai văzut castravete cât un munte”…
„Ca muntele să nu fie, însă cât o casă mare.”
„Şi cât casa nu se poate,
Însă orişicum să fie,
Dar tot, mi se pare mie,
Podul mai curios este decât minunile toate,
Căci el nu poate să ţie nicidecum pe mincinoşi,
Precum în vara aceasta de pe dânsul au căzut
Doi călători lăudoşi:
Apoi aceasta îi mai de crezut
Decât că pepenii Romei sunt mai mari decât la noi.”
„Oh, să mă ierţi, frăţioare, dar, zău, tu nu ştii ce zici,
Căci tu nu ştii că la Roma casele sunt aşa mici,
Că abia pot să încapă în ele un om, sau doi?”
„Fie, însă iată podul, dar eu cu tine nu trec,
Căci pentru un castravete eu nu vreau ca să m-înec.”
Atunci călătorul zise: „Şi eu mă unesc cu tine,
Să trecem prin vad mai bine…”
Judecaţi câtă ruşine
Pate omul mincinos;
Deci, oare, nu-i mai frumos
Să vorbim puţin şi bine?
Rezumat extins la fabula Mincinosul de Ivan Krâlov
Fabula „Mincinosul” scrisă de Ivan Krâlov este o poveste cu o morală puternică despre consecințele minciunii și despre puterea de a spune adevărul.
În fabulă, un pescar se întoarce acasă și îi spune soției sale că a prins un pește mare. El îi cere soției sale să aducă un cuțit pentru a-l tăia, dar soția îl acuză de minciună. Pescarul susține că nu minte și îi spune soției sale că va aduce peștele acasă a doua zi.
A doua zi, pescarul se duce la râu și se întoarce cu un pește mare. Soția lui este impresionată și îl felicită pentru captură, dar pescarul îi mărturisește că el a prins de fapt un pește mult mai mic și că a mințit pentru a-și impresiona soția.
Moralitatea fabulei este că minciuna poate avea consecințe grave și că este mai bine să spunem întotdeauna adevărul. Pescarul a mințit pentru a impresiona soția sa și pentru a-i arăta că este un pescar priceput, dar a recunoscut ulterior că a greșit și că minciuna sa a avut consecințe negative.
Fabula subliniază importanța de a fi sinceri și de a spune întotdeauna adevărul, chiar dacă poate fi greu sau neplăcut. În același timp, fabula ne învață că trebuie să ne asumăm responsabilitatea acțiunilor noastre și să fim conștienți de consecințele pe care le pot avea deciziile noastre.
În general, fabula „Mincinosul” ne învață să fim sinceri și responsabili și să avem curajul de a ne asuma consecințele acțiunilor noastre. Aceasta poate fi o lecție valoroasă pentru copii și adulți și poate ajuta la promovarea unei atitudini pozitive și a unei stări mentale sănătoase în societate.
Un fapt interesant despre această fabulă este că a fost adaptată într-un film de animație sovietic intitulat „Mincinosul” în anul 1959. Filmul, regizat de Andrei Khrjanovski, a fost un succes de box office în Uniunea Sovietică și a fost apreciat pentru animația sa frumoasă și pentru adaptarea fidelă a fabulei.
Informatii aditionale despre Ivan Krâlov
Fabulistul rus Krylov Ivan Andreevici a fost o persoană destul de versatilă, a fost poet și a participat la publicarea revistelor satirice și educaționale. Mai presus de toate, era cunoscut tocmai ca un fabulist, care în întreaga sa viață a scris 9 culegeri de fabule, al căror număr total a fost de 236 de lucrări precum: Maimuță și ochelari, Doi porumbei, Elefant și pug, Cvartet, Lebăda, Știuca și Racul, Pisica și Bucătarul, Libelula si furnica.