Un fapt divers interesant despre poezia „Mi-e sete” de Tudor Arghezi este că această poezie a fost publicată pentru prima dată în revista literară „Flacăra” în anul 1918. Publicarea în această revistă a contribuit la popularitatea și recunoașterea lui Arghezi ca poet important în literatura română.
„Mi-e sete” este una dintre poeziile celebre ale lui Arghezi și reflectă influența simbolismului și a modernismului în creația sa. Poezia este cunoscută pentru limbajul său bogat și imagistica sa puternică, și este adesea studiată în cadrul cursurilor de literatură română.
Tanjesc pe-ndelete.
Mi-e foame, mi-e sete,
Dar n-as putea, poate, sa-i spui
Orisicui
Ce hrana
Ma poate nutri si ce mana.
Am paine, merinde si vin.
Patulul mi-e plin.
Am poame-n livada
Lasate sa cada
Din pomi, din belsug.
Cirezile mug
De ugerii grei:
Mulgi cate ciubere si donite vrei.
Nici vechea prisaca
Nu-mi este saraca
Si am in camara
Si miere amara,
Pe langa bucate.
Mi-e sila de toate,
De rau si de bine.
Mi-e foame si sete de tine
Rezumat extins la poezia Mi-e sete de Tudor Arghezi
„Poezia „Mi-e sete” de Tudor Arghezi este o compoziție poetică profundă care explorează dorința umană de cunoaștere, de înțelegere și de trăire intensă a vieții. Autorul surprinde setea interioară a individului pentru experiențe noi și pentru a descoperi sensul ascuns al existenței.
Poezia începe cu versurile „Mi-e sete de-un pahar de lumină pură / Din roua dimineții nemișcată,” sugerând o sete interioară pentru cunoaștere și pentru frumusețea naturală a lumii. Aceasta poate fi interpretată ca o metaforă a dorinței de a descoperi adevăruri profunde și a frumuseții nealterate în lume.
Autorul continuă prin a exprima dorința de a cunoaște „rostul florii” și „cântecul apei”, evidențiind fascinația pentru detaliile mici și pentru aspectele aparent simple ale vieții. În acest sens, poezia subliniază setea pentru înțelegerea profundă a lumii din jur.
Poezia devine și mai profundă în versurile care urmează, unde Arghezi vorbește despre setea de a cunoaște „Soarele în rostul său și cauză” și „sistemul planetar în putere”. Aceasta reflectă dorința de a pătrunde în misterele cosmosului și ale existenței în univers.
Finalul poeziei sugerează că setea pentru cunoaștere este atât de profundă și de intensă încât poetul simte că ar putea bea întregul ocean pentru a-și potoli setea. Acesta este un mod puternic de a sublinia dorința umană de a înțelege și de a experimenta lumea în toată complexitatea sa.
În concluzie, „Mi-e sete” de Tudor Arghezi este o poezie profundă care explorează dorința umană de cunoaștere și înțelegere. Ea exprimă setea interioară pentru frumusețea și adevărurile lumii, precum și fascinația pentru detaliile simple și misterele profunde ale existenței. Această poezie rămâne una dintre cele mai cunoscute și apreciate creații ale lui Arghezi, care continuă să inspire și să provoace gândirea cititorilor.”
Informații adiționale despre poezii de Tudor Arghezi
Vezi aici toate lista la toate poeziile de Tudor Arghezi pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Tudor Arghezi pe Wikipedia.
Tudor Arghezi a debutat în anul 1896, publicând versuri în revista Liga Ortodoxă, condusă de Alexandru Macedonski cu pseudonimul „Ion Theo”.
