Mihai Eminescu, unul dintre cei mai mari poeți români, este cunoscut pentru frumoasa sa operă literară. Una dintre poeziile sale, „Basmul ce i l-aş spune ei„, este o combinație de dragoste, dorință și imaginație. În această poezie, autorul folosește o poveste fantastică pentru a-și exprima sentimentele profunde de iubire și dorință.
Poezia începe cu o descriere a unei fete care dormea într-un castel înconjurat de o grădină cu flori. Eminescu folosește o varietate de imagini poetice pentru a descrie această scenă, cum ar fi „grădina cu flori”, „palatul de marmură” și „înconjurată de un zid de aur”. Aceste imagini evocă un sentiment de frumusețe, puritate și inocență, care se potrivește perfect cu imaginea fetei care doarme.
Eminescu apoi introduce basmul propriu-zis, în care un prinț călătorește într-o căutare pentru a găsi fata care doarme. În acest basm, prințul trece prin multe încercări și tribulații, inclusiv lupta cu un dragon, pentru a ajunge la fata care doarme. Acestea sunt reprezentative pentru obstacolele și sacrificiile pe care oamenii sunt dispuși să le facă în numele iubirii.
Mesajul principal al poeziei este puterea iubirii și a dorinței. Prin basmul său, Eminescu spune că iubirea este o forță puternică care poate învinge orice obstacol. De asemenea, sugerează că puterea dorinței poate da curaj și determinare unei persoane pentru a lupta pentru ceea ce își dorește.
În plus, poezia lui Eminescu transmite și ideea de frumusețe și puritate. Fata care doarme este descrisă în termeni foarte frumoși și puri, sugerează că frumusețea și puritatea sunt calități adorate și căutate. Aceasta poate fi interpretată ca o reflecție a idealurilor de frumusețe și puritate ale lui Eminescu.
Concluzie
În concluzie, „Basmul ce i l-aş spune ei” de Mihai Eminescu este o poezie plină de imagini frumoase, sentimente intense și un mesaj profund despre iubire, dorință, frumusețe și puritate. Eminescu folosește basmul pentru a-și exprima sentimentele și pentru a transmite mesajul său. Această poezie este un exemplu excelent al capacității lui Eminescu de a combina realitatea cu fantezia, și de a folosi aceste elemente pentru a crea o operă de artă care să atingă și să rezoneze cu cititorii săi.
