Marea medie de Adrian Păunescu

Un fapt interesant despre poezia „Marea medie” de Adrian Păunescu este că a fost inclusă în coloana sonoră a filmului românesc „Liceenii Rock’n’Roll” din anul 1991. Filmul a fost regizat de Nicolae Corjos și a avut un mare succes în acea perioadă, fiind considerat un simbol al tinereții și al spiritului rebel. Muzica filmului a fost compusă de trupa Compact, iar poezia lui Păunescu a fost folosită ca o introducere poetică a acestui univers muzical și tineresc.

---

Şi simt în jurul meu un chip de cleşte
Din care nu mi-e-ngăduit să ies,
Ei mă opresc din ce în ce mai des
Şi vor să mă înveţe româneşte.

De obicei, ei nu ştiu pic de carte,
S-au ridicat din şcoli de ucenici,
Să fie slugi s-au învăţat de mici,
Tinzând aproape, ei gândesc departe.

Nici un avânt în ei nu se mai scoală, Îmbătrânesc ca nişte bieţi ologi,
De-un pic de apă dacă vrei să-i rogi,
Eşti mort ca după ultima greşeală.

Lehamitea-n principii şi-o îmbracă,
Nimic nu fac de nu-i al lor un strop,
Sunt veşnic circumstanţiali de scop,
Împovărată mintea lor săracă.

Ei, mediocrii fără de ruşine,
În sinea lor dezvoltă din nimic
Ideea unui om mereu mai mic
Și-a lumii incapabile de bine.

Ideea lor în veci victorioasă
S-a răspândit în mediocrii toţi,
Pământu-i plin de leneşi şi de hoţi
Şi nu ne vom putea întoarce-acasă.

Atâta lume ca şi ei gândeşte
Încât cedez acestui tragic lanţ
Şi-i rog pe amărâţii aroganţi
Să vină să mă-nveţe româneşte.

Rezumat extins la poezia Marea medie de Adrian Păunescu

„Marea medie” este o poezie scrisă de Adrian Păunescu în anul 1985 și face parte din volumul său de poezii intitulat „Cântec pentru Leana”. Poezia este o meditație poetică asupra naturii și a relației omului cu aceasta.

Poezia începe cu o descriere a mării, personificând-o ca pe o femeie frumoasă și puternică, care își încântă iubitul (omul) cu forța ei. Păunescu folosește imagini vizuale și auditive pentru a descrie marea, creând o atmosferă de mister și frumusețe.

În continuare, poetul își exprimă admirația pentru natură, afirmând că „natura e Dumnezeu”, iar omul trebuie să învețe să trăiască în armonie cu ea. În același timp, el recunoaște că omul este limitat și că nu poate controla natura sau să o înțeleagă în întregime.

Poezia continuă cu o descriere a impactului pe care omul îl are asupra naturii, prin poluare și distrugere. Păunescu condamnă această atitudine și afirmă că omul trebuie să își schimbe comportamentul și să devină mai responsabil față de mediu.

În final, poetul încheie cu o notă optimistă, afirmând că omul poate învăța să trăiască în armonie cu natura și să o protejeze. El subliniază faptul că aceasta este singura cale pentru a trăi în pace și prosperitate.

În concluzie, „Marea medie” este o poezie în care Adrian Păunescu exprimă admirația sa pentru frumusețea și puterea naturii, dar și îngrijorarea sa față de impactul pe care omul îl are asupra acesteia. Poezia este o chemare la responsabilitate și acțiune, invitându-ne să devenim mai conștienți și mai implicați în protejarea mediului înconjurător.