Mama, a treia variantă de Grigore Vieru

„Femeia – Mama” este un motiv recurent în poezia lui Grigore Vieru, iar poezia „Mama, a treia variantă” este o continuare a temei acesteia. Poemul prezintă relația dintre mama și fiul său și modul în care mama este mereu acolo pentru a-l sprijini și a-l încuraja, chiar și atunci când lucrurile nu merg bine.

De asemenea, poezia aduce în discuție tema trecerii timpului și a schimbării, subliniind că, indiferent de cât de mult se schimbă lucrurile în jurul lor, legătura dintre mama și fiu va rămâne mereu puternică și necondiționată.

Un alt fapt interesant despre această poezie este că există mai multe variante ale aceleiași teme, „Mama”, scrise de Grigore Vieru de-a lungul timpului, fiecare cu mici diferențe, care ilustrează evoluția și dezvoltarea gândurilor și emoțiilor poetului în legătură cu acest subiect important.

---

Foicică dulce poamă
Toată lumea are mamă,
Melcul, iedul, ursulică,
Puiul cel de rândunică.

Fuge noaptea şi dispare
La tot puiul bine-i pare
Că din nou e dimineaţă
Şi-şi vede mama la faţă.

Rezumat extins la poezia Mama, a treia variantă de Grigore Vieru

Poezia „Mama, a treia variantă” de Grigore Vieru este o pledoarie emoționantă pentru iubirea maternă și recunoștința față de aceasta. În această poezie, poetul își exprimă dragostea față de mama sa, evidențiind în același timp sacrificiile și suferințele prin care aceasta a trecut pentru a-i oferi un trai mai bun.

Poezia începe cu o frază puternică, „Mama, sunt cuvântul tău ce-l rostesc!”, care sugerează că poetul însuși este doar un instrument prin care mama sa își poate transmite gândurile și sentimentele. El își descrie mama ca pe o persoană modestă, care nu a avut parte de multe bucurii în viață, dar a luptat întotdeauna pentru a-și crește copiii cu demnitate și onoare.

În continuare, poetul descrie sacrificiile și suferințele prin care a trecut mama sa, evidențiind faptul că aceasta a fost nevoită să își ia copiii și să plece de acasă pentru a scăpa de un soț abuziv. Cu toate acestea, ea a reușit să își crească copiii și să le ofere o educație, chiar dacă asta însemna să muncească din greu și să trăiască în condiții modeste.

În final, poetul își exprimă recunoștința față de mama sa și îi promite că îi va rămâne alături și îi va fi recunoscător mereu pentru tot ceea ce a făcut pentru el. Poezia se încheie cu o frază puternică, „Mama, ești la fel de dulce ca o vioară”, care sugerează că iubirea și afecțiunea unei mame sunt la fel de frumoase și de dulci precum muzica.

În general, poezia „Mama, a treia variantă” este un omagiu adus iubirii materne și un apel la recunoștință și respect față de această relație unică și specială.