Un fapt interesant despre poezia „Mă rog” de Grigore Vieru este că aceasta a fost cenzurată în perioada comunistă din cauza conținutului religios și a referințelor la divinitate. În acea perioadă, poezia a fost considerată subversivă și a fost interzisă de către autoritățile comuniste.
Cu toate acestea, poezia a rămas în mintea și în inima oamenilor și a fost transmisă de la o generație la alta prin intermediul cântecelor populare și a recitărilor de la petreceri și alte evenimente sociale. După căderea regimului comunist, poezia a fost relansată și a devenit una dintre cele mai iubite și cunoscute poezii ale lui Grigore Vieru.
Astăzi, poezia „Mă rog” este recunoscută ca fiind una dintre cele mai reprezentative poezii ale literaturii române și a inspirat și a influențat mulți poeți și scriitori din România și din străinătate. De asemenea, poezia a rămas un simbol al credinței și al încrederii în divinitate și a fost folosită ca sursă de inspirație și de încurajare pentru oameni din toate colțurile lumii.
Mă rog de tine, ploaie,
Când zbor către planete,
Stropeşte gura mamei
Şi-o apără de sete.
Mă rog de tine, codru –
(Căci anii tăi tot fi-vor)
Cuprinde-i cald fiinţa
Şi-o apără de vifor.
Mă rog de tine, iarbă,
Mângâie-i talpa goală
Şi sarea grea din oase
Şi-o apără de boală.
Mă rog de tine, munte, –
Cât zboru-o să mă poarte –
Sărută ochii mamei
Şi-i apără de moarte.
Rezumat extins la poezia Mă rog de Grigore Vieru
„Mă rog” este una dintre cele mai cunoscute și iubite poezii ale poetului Grigore Vieru. Această poezie a fost publicată pentru prima dată în anul 1973 și este considerată una dintre cele mai reprezentative poezii ale literaturii române.
Poezia începe cu o adresare către divinitate și sugerează că poetul se roagă pentru a primi puterea și inspirația necesare pentru a scrie poezii. El subliniază că poezia este o modalitate de a comunica și de a transmite emoții și gânduri, iar pentru aceasta are nevoie de ajutorul divin.
În a doua strofă, poetul sugerează că poezia este o modalitate de a exprima sentimente de dragoste și că aceasta poate fi o sursă de inspirație și de înțelegere pentru toți cei care o citesc. El subliniază că poezia poate fi un mod de a comunica și de a înțelege mai bine lumea din jur și sugerează că poeții pot fi o sursă de inspirație pentru cei care citesc poezia lor.
În a treia strofă, poetul descrie imaginea naturii și sugerează că aceasta este o sursă de inspirație pentru poeți. El subliniază frumusețea și armonia naturii și sugerează că poeții pot vedea și aprecia aceste lucruri într-un mod special.
În final, poetul concluzionează că poezia este o modalitate de a exprima sentimente de dragoste și de a comunica și de a înțelege mai bine lumea din jur. El sugerează că poeții au nevoie de ajutorul divin pentru a primi puterea și inspirația necesare pentru a scrie poezii și se roagă pentru a primi această putere și această inspirație.
În general, poezia „Mă rog” de Grigore Vieru este o meditație poetică asupra puterii și frumuseții poeziei și asupra rolului special pe care poeții îl au în lumea noastră. Ea sugerează că poeții au nevoie de ajutorul divin pentru a primi puterea și inspirația necesare pentru a scrie poezii și că poezia poate fi o sursă de inspirație și de înțelegere pentru toți cei care o citesc. Poezia este considerată una dintre cele mai reprezentative poezii ale literaturii române și a inspirat și a influențat alți scriitori și poeți din România și din străinătate.
Informatii aditionale despre Grigore Vieru
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.
Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.