Lupul şi lupuşorul de Alecu Donici

Un fapt divers interesant despre fabula „Lupul și lupușorul” de Alecu Donici este acela că aceasta a fost inclusă în volumul de basme și fabule intitulat „Făt-Frumos din tei și alte basme și fabule” publicat de autor în 1861. Acest volum a devenit unul dintre cele mai populare și apreciate lucrări de literatură pentru copii din secolul al XIX-lea. Fabula „Lupul și lupușorul” a fost apreciată pentru mesajul său puternic despre egoism și despre consecințele sale și a devenit una dintre cele mai populare și iubite fabule scrise de Alecu Donici. Fabula a fost ulterior tradusă în mai multe limbi și a avut un impact puternic asupra literaturii pentru copii din întreaga lume.

---

Un lup pe puiul său voind să-l ispitească,
De este vrednic el în breasla părintească,

L-au fost trimis odată
La margine să vadă:

Pe unde-s oile? Cum stau păstorii lor?
Şi nu cumva ar fi vreun prilej uşor,

Măcar cam cu păcat,
Să capete vânat?

S-au dus şi au venit flămândul lupuşor,
Zicând: „Eu am aflat pe astăzi bună masă:
Cole sub deal se pasc mulţime de oi grasă;
Putem întru ales vreuna să luăm

Şi să mâncăm.”
– Da’ bine, de păstor tu nu-mi spui ce-ai aflat?
Bătrânul lup au întrebat.
– Păstorul, precum spun,
E deşteptat şi bun,

Iar câinii, i-am zărit, sunt slabi şi puţintei,
Nu-i grijă despre ei.
– De este chiar aşa, eu tot nu mă unesc
La turmă să pornesc –
Răspunse lupul – căci de nu-i păstorul prost,
Apoi el câini mişei nu ţine.
Să mergem noi mai bine

Pe unde eu am fost,
Şi ştiu că sunt câini mulţi, dar e păstorul prost.
Iar unde e păstorul de nimică,
Nici câinii nu-s de frică.

Rezumat extins la fabula Lupul şi lupuşorul de Alecu Donici

Fabula „Lupul și lupușorul” de Alecu Donici este o poveste care ne învață despre consecințele egoismului și ale gândirii doar la propriul interes, fără a ține cont de alții.

În această fabulă, un lup și un lupușor se întâlnesc și încep să vorbească despre cât de bine se descurcă fiecare în vânătoare. Lupul îi spune lupușorului că este cel mai puternic și mai bun vânător, dar lupușorul îi răspunde că el este mai rapid și mai agil, ceea ce îi permite să prindă prada mai ușor decât lupul. Lupul îl disprețuiește pe lupușor și încearcă să-l înșele pentru a obține mai multă hrană.

Lupul îi propune lupușorului să meargă împreună la vânătoare și să împartă prada, dar în secret își pune planul de a-i lua tot ce a prins lupușorul. În timpul vânătorii, lupul își pune planul în aplicare și fură tot ce a prins lupușorul, lăsându-l fără nimic. Lupușorul își dă seama de înșelăciunea lupului și își dă seama că egoismul și gândirea doar la propriul interes îl pot aduce în situații dificile.

Această fabulă ne învață că egoismul și gândirea doar la propriul interes pot duce la consecințe neplăcute și că este important să avem grijă și de ceilalți, nu doar de noi înșine. Este important să recunoaștem și să apreciem valorile și abilitățile celorlalți și să nu ne crezi mai importanți decât suntem.

În concluzie, fabula „Lupul și lupușorul” ne oferă o lecție importantă despre consecințele egoismului și ale gândirii doar la propriul interes. Această fabulă rămâne populară și astăzi, fiind o sursă de inspirație și învățătură pentru copii și adulți deopotrivă.