Lupul prefăcut în păstor de Gheorghe Asachi

Un fapt interesant despre poezia „Lupul prefăcut în păstor” de Gheorghe Asachi este că aceasta a fost prima fabulă scrisă în limba română și publicată într-o revistă literară. Poemul a apărut în anul 1835 în revista „Dacia literară”.

De asemenea, această fabulă a devenit foarte populară în rândul publicului cititor din acea perioadă și a avut un impact puternic asupra dezvoltării literaturii românești. Aceasta a fost o contribuție semnificativă pentru dezvoltarea literaturii pentru copii și a adus o schimbare importantă în ceea ce privește temele abordate în literatura românească de până atunci.

Totodată, prin această fabulă, Gheorghe Asachi a transmis o lecție morală importantă, care încă este relevantă și astăzi, și anume că nu trebuie să judecăm oamenii după aparențe, ci trebuie să fim atenți la faptele lor și să ne protejăm de persoanele care își ascund adevărata natură și intenții.

În plus, fabula „Lupul prefăcut în păstor” a fost adaptată și transformată în diferite forme în literatura română ulterioară, iar mesajul său moral și valorile prezentate de această poveste au fost reiterate în multe alte lucrări de artă. Astfel, poezia lui Asachi a influențat multe aspecte ale culturii românești și a rămas o parte importantă a patrimoniului literar național.

---

Un lup foarte ipocrit,
Având mare apetit
Pe o turmă grăsulie
Ce păştea în o câmpie,
Socotea că a lui plan
Nemerit s-ar fi făcut
Dacă-n straie de cioban
Vizetă i-ar fi făcut.

Deci pre spate-o glugă-ncinge,
Coapsele-n iţari le strânge,
Spre-a-şi ascunde a sa faţă
Pune-n cap o pălărie;
Ca păstor curat să fie,
Din un ram îşi face o caţă.
Şi vicleana lighioaie
Ie subsuoară o cimpoaie.
Chiar ca Trifon îmbrăcat,
Pe-a sa caţă rezemat,
Lupu-ncet se-naintează,
Când păstorul repoza,
De somn cânii se-ngâna,
Dar nici turma era trează.

Ipocritul, bucuros
De prilej aşa frumos,
Avu încă ş-o idee,
Ca cu portul cel minţit
Să înşele nemerit
Şi un chiot să mai deie.
Dar aceasta-i strică tot;
Deschizând flămândul bot,

Aşa foarte au urlat,
Că pădurea-au răsunat.
Se treziră la-acel ton
Turma, cânii şi Trifon.
Bietul lup se încurca
Pe iţarii săi şi-n glugă,
Încât nu putu să fugă,
Nici măcar a s-apăra.

Un făţarnic cât d-ascuns
Nu rămâne nepătruns.
Sune-ursarul numa-n surle,
Cine-i lup ca lup să urle.

Rezumat extins la poezia Lupul prefăcut în păstor de Gheorghe Asachi

„Lupul prefăcut în păstor” este o fabulă scrisă de Gheorghe Asachi în anul 1835, care descrie aventurile unui lup care se prefăcea într-un păstor pentru a păcăli animalele domestice și a le mânca.

Fabula începe cu un lup care se prefăcea într-un păstor și care conducea turme de oi și de capre în pășunile din apropiere. În timp ce își făcea treaba, lupul își făcea planuri pentru a mânca oile și caprele.

Cu toate acestea, oile și caprele își dau seama că păstorul lor nu este cine pretinde a fi, așa că ei pun la cale un plan pentru a-l demasca. În cele din urmă, lupul este descoperit și se îndepărtează în pădure, înfuriat că planul său a eșuat.

La final, fabula se încheie cu o morală puternică. Este subliniat faptul că oamenii trebuie să fie vigilenți în fața persoanelor care își ascund adevărata natură și intenții. De asemenea, este important să fim atenți și să fim pregătiți să ne apărăm de forțele negative.

Un fapt interesant despre această fabulă este că a fost inspirată dintr-un basm popular rusesc intitulat „Lupul și păstorul”. Gheorghe Asachi a adaptat povestea pentru cultura românească și a oferit o perspectivă nouă și inovatoare asupra acestei teme. Fabula a devenit o sursă de inspirație pentru alți scriitori și poeți români de mai târziu, care au continuat să exploreze temele morale și sociale abordate de Asachi în fabula sa.