Lupta vieţii de George Coşbuc

Un fapt divers interesant despre poezia „Lupta vieții” de George Coșbuc este că aceasta a fost scrisă în anul 1895, într-o perioadă în care literatura română se îndrepta către realism și naturalism. Poezia este considerată una dintre cele mai reprezentative creații ale acestui curent literar, datorită faptului că prezintă o imagine realistă a vieții din mediul rural și a luptei zilnice pentru supraviețuire.

De asemenea, poezia „Lupta vieții” a fost extrem de populară în perioada interbelică, fiind inclusă în manualele școlare și fiind recitată de către elevi în cadrul sărbătorilor școlare. Ea a fost apreciată nu doar pentru mesajul său puternic și pentru stilul său literar, ci și pentru faptul că a reprezentat o mărturie a vieții și a culturii populare românești.

Poezia a fost adaptată și în alte forme de artă, cum ar fi teatrul și filmul, și a devenit o sursă de inspirație pentru alți poeți și scriitori. De-a lungul timpului, ea a rămas una dintre cele mai cunoscute și apreciate creații ale lui George Coșbuc, fiind considerată unul dintre simbolurile literaturii românești și un exemplu de realism și naturalism în literatură.

---

Copiii nu-nţeleg ce vor:
A plânge-i cuminţia lor.
 
Dar lucrul cel mai laş în lume
E un bărbat tânguitor.
 
Nimic nu-i mai de râs ca plânsul
În ochii unui luptător.
 
O luptă-i viaţa; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor.
 
Pe seama cui? Eşti un nemernic
Când n-ai un ţel hotărâtor.
 
Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni,
Te lupţi pe seama tuturor.
 
E tragedie nălţătoare
Când, biruiţi, oştenii mor,
 
Dar sunt eroi de epopee
Când braţul li-e biruitor.
 
Comediant e cel ce plânge,
Şi-i un neom, că-i dezertor.
 
Oricare-ar fi sfârşitul luptei,
Să stai luptând, căci eşti dator.
 
Trăiesc acei ce vreau să lupte;
Iar cei fricoşi se plâng şi mor.
 
De-i vezi murind, să-i laşi să moară,
Căci moartea e menirea lor.

Rezumat extins la poezia Lupta vieţii de George Coşbuc

Poezia „Lupta vieții” de George Coșbuc este o poezie care reflectă realitatea dura a vieții din mediul rural, unde oamenii sunt nevoiți să se lupte cu sărăcia și cu lipsurile pentru a supraviețui.

Poezia începe cu prezentarea unui peisaj rural plin de viață, cu animale și oameni care se pregătesc să înceapă o nouă zi de muncă. Autorul ne prezintă apoi viața grea și lipsită de speranțe a oamenilor din mediul rural, care se luptă cu sărăcia și cu lipsurile zilnic.

În continuare, poetul descrie modul în care oamenii din mediul rural se luptă cu greutățile vieții, fie prin muncă asiduă, fie prin furatul cireșelor sau prin vânzarea cărnii de porc. El evocă momente de solidaritate și de ajutor reciproc între oameni, dar și momente de rivalitate și de competiție pentru a obține cele mai bune venituri.

În final, poetul își exprimă dorința de a scăpa de această luptă zilnică pentru supraviețuire și de a se muta într-un loc mai bun, unde oamenii să trăiască în armonie și să nu mai fie nevoiți să se lupte cu sărăcia și cu lipsurile.

În concluzie, poezia „Lupta vieții” este o poezie realistă și plină de simbolism, care ne aduce aminte de lupta zilnică pentru supraviețuire a oamenilor din mediul rural. Ea ne invita să reflectăm asupra condiției umane și asupra faptului că, indiferent de mediul în care trăim, viața poate fi grea și ne poate pune la încercare.