Un fapt interesant despre poezia „Lângă leagăn” de George Coşbuc este că aceasta a fost inclusă în programul școlar din România înca din anii ’50, fiind una dintre cele mai iubite și apreciate creații ale poetului. Poezia a devenit unul dintre cele mai cunoscute texte literare pentru copii și a fost tradusă și în alte limbi străine, devenind astfel cunoscută și în afara granițelor României.
De-a lungul timpului, poezia a inspirat și a fost folosită ca sursă de inspirație pentru diferite creații artistice, cum ar fi filme, seriale, cântece și diverse reprezentații teatrale.
Dormi acum, odorul mamei,
Dormi că eşti pe prag,
Strânse-n aripa năframei
Flori de rug ţi-am pus, din vale
Roşii strămături de bete,
Să fii drag aşa la fete,
Cum eşti drag măicuţei tale,
Dragul mamei, drag.
Ieri pe când cântau cocoşii,
Peste piept ţi-am pus
La cămaşă panglici roşii,
De deochi, ca el să piară
Unde spaime-l înspăimântă
Şi cocoşii-n zori nu-i cântă
Să rămâi curat, ca faţa
Soarelui de sus.
Dormi în pace şi te scoală
Tânăr plugărel!
Azi prin somn mi-ai râs în poală
Şi te-am dus plângând sub cruce.
Maica Domnului când vine
Pune-o mână peste tine,
Măr de aur ea-ţi aduce
Să te joci cu el.
Nouă luni în zori, pe rouă,
Tot ţi-am descântat,
Joi curate, alte nouă
Să ai inimă curată
Şi să fii păzit de ele,
Şapte stele, logostele
Fie-ţi scrise-n cer şi-o fată
Mândră de-mpărat.
M-am rugat de ursitoare
Pentru capul tău,
S-odrăsleşti, ca rupt din soare,
Toată lumea să te placă;
Dar nici fapt şi pus-din-ură,
Nici un fel de-aruncătură,
Nici un farmec să nu-ţi facă
Nici un rău.
Dormi, plugarul meu, în pace,
Scumpul meu odor!
Mare-al mamei, te vei face;
Să te văd cu noi la masă,
Şi-alergând cu drag pe luncă
După tatăl tău la muncă,
Tânăr voinicel, prin casă
Mamei de-ajutor!
Uite-l ici şi-ntr-altă parte,
Ochii-n cap îi fug;
Îl trimiţi şi-i şi departe
S-aduci poala cu surcele.
Ş-aduci apa cu cofiţa,
Tatei să-i deschizi portiţa
Când se-ntoarce, frânt de trudă
Seara de la plug!
O, de te-aş vedea eu mare,
Să mă duc şi eu
La amiază cu demâncare
Unde-ţi fi, la plug, la coasă!
Să-mi ochesc atunci la horă
Dintre-atâtea fete-o noră
Dormi şi creşti, şi fă-te mare
Plugăraşul meu!
Rezumat extins la poezia Lângă leagăn de George Coşbuc
Poezia „Lângă leagăn” scrisă de George Coşbuc este o creație lirică ce surprinde bucuria și emoția pe care un părinte o simte în momentul în care își privește copilul dormind liniștit în leagăn.
În prima strofă, poetul descrie imaginea leagănului care se mișcă ușor, subliniind faptul că acesta pare să fie în armonie cu natura și cu lumea înconjurătoare. El evidențiază astfel senzația de pace și de liniște care înconjoară momentul.
În a doua strofă, Coşbuc folosește o serie de imagini sugestive pentru a descrie fericirea și emoția pe care părintele le resimte în momentul în care își privește copilul dormind. El subliniază astfel legătura specială și unică dintre părinte și copil.
În următoarea strofă, poetul vorbește despre faptul că acest moment este unul deosebit de prețios și că el trebuie să fie prețuit și savurat de părinți. El subliniază faptul că acest moment nu va mai reveni niciodată și că el trebuie să fie trăit intens și cu recunoștință.
În final, Coşbuc se oprește asupra naturii și asupra semnificației sale în viața oamenilor. El subliniază faptul că natura este un dar neprețuit și că ea trebuie să fie prețuită și protejată de toți oamenii.
În concluzie, poezia „Lângă leagăn” este un elogiu adus frumuseții și emoției pe care oamenii o resimt în momentele de liniște și de armonie cu natura și cu universul înconjurător. George Coşbuc reușește să redea într-un mod delicat și sensibil legătura unică dintre părinte și copil și importanța deosebită a naturii în viața umană.
Informații adiționale despre poezii de George Coșbuc
George Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie (Noapte de vară, Vara, În miezul verii, Iarna pe uliță). Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții (Nunta Zamfirei) sau prin viziunea asupra morții (Moartea lui Fulger).
Aflati mai mult despre George Coșbuc pe Wikipedia