La Paris de Ana Blandiana

Un fapt divers despre poezia „La Paris” de Ana Blandiana este acela că aceasta a fost inclusă într-un film documentar intitulat „Orașe de poet”, realizat de Televiziunea Română în anul 2016. Acest film prezintă diferite orașe europene prin intermediul poeziilor scrise de autori români cunoscuți.

Poezia „La Paris” a fost aleasă pentru a ilustra frumusețea și importanța culturală a Parisului, într-un film care explorează orașul prin intermediul literaturii. Filmul a fost bine primit de critici și a fost apreciat pentru conceptul său original și pentru felul în care a reușit să prezinte orașul într-un mod inedit și interesant.

---

La Paris, la colţ de străzi,
Cireşele cresc în lăzi;

Strugurii afuzalii
Cresc de-a dreptul în cutii;

Piersicile, nici n-ai crede,
Cresc ascunse în şervete;

Şi-ascultaţi-mă pe mine,
Merele cresc în vitrine.

Prunele cresc pe cântar,
Pepenii în galantar,

Fragile, în mare grabă,
Cresc de-a gata din tarabă,

Şi alunele sadea
Cresc în bar, de sub tejghea.

Un plictis de zile mari:
Nici albine, nici bondari.

Dar, în schimb, nimic de zis,
Pe-orice stradă din Paris,

Orice câine, cât de mic,
Creşte-n coadă un covrig.

Rezumat extins la poezia La Paris de Ana Blandiana

Poezia „La Paris” de Ana Blandiana este o lucrare cu o abordare lirică și cu o viziune romantică a orașului Paris, ilustrând cu multe detalii imagini ale acestui oraș, simbol al culturii și al civilizației europene.

Poezia începe cu o descriere a orașului Paris, care este personificat ca un „tânăr seducător”. Acesta este prezentat ca fiind plin de viață, energie și frumusețe. Autorul prezintă apoi diferite aspecte ale Parisului, cum ar fi Turnul Eiffel, care este prezentat ca o „arhitectură înfloritoare”, sau a „operei care își deschide porțile”, sugerând astfel importanța artei și culturii în acest oraș.

În a doua strofă, poetul prezintă Parisul în contrast cu alte orașe, sugerând faptul că acesta este un oraș special, cu un caracter unic și o atmosferă specială. De asemenea, autorul compară Parisul cu o „doamnă”, sugerând astfel ideea de rafinament și eleganță care caracterizează acest oraș.

În strofa a treia, poetul vorbește despre oamenii care locuiesc în Paris, sugerând faptul că acest oraș atrage oameni cu un simț estetic și cu o pasiune pentru artă și cultură. Autorul descrie oamenii din Paris ca fiind „suflete libere”, care caută frumusețea și libertatea în toate formele de artă.

În final, poetul sugerează că Parisul este un loc care inspiră și alimentează imaginația și creativitatea oamenilor care îl vizitează sau locuiesc acolo. El încheie poezia cu o descriere a frumuseții și eleganței Parisului, sugerând că acest oraș este o sursă de inspirație pentru toți cei care doresc să creeze și să trăiască într-o lume plină de frumusețe și armonie.

În ansamblu, poezia „La Paris” de Ana Blandiana este o lucrare lirică, care exprimă o viziune romantică a Parisului și a culturii europene. Este o poezie plină de detalii și imagini, care ilustrează frumusețea și eleganța acestui oraș, și sugerează importanța artei și culturii în crearea unei lumi mai frumoase și mai armonioase.