Joc de familie de Grigore Vieru

Fapte diverse despre poezia „Joc de familie” de Grigore Vieru:

• Poezia „Joc de familie” a fost publicată pentru prima dată în volumul „Să nu crezi, iubire” în anul 1986.
• Poemul reflectă atmosfera caldă a unei familii unite în jurul mesei, în timp ce joacă un joc de cărți și își amintește de momentele frumoase din trecut.
• Prin intermediul acestui joc, poezia sugerează importanța tradițiilor familiale și a memoriei colective în menținerea legăturii între generații.
• Grigore Vieru a fost un poet și scriitor moldovean care a avut un mare impact asupra culturii și literaturii românești. El este considerat unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX din Republica Moldova.

Duminica dimineaţa
Copiii noştri amândoi
Se urcă în pat
Între noi…
Ne scot de pe degete
Palidele inele,
Le duc la ochi
Şi se uită la mama şi tata
Prin ele.
O, golul rotund al inelelor
Se umple atunci
De văzul copiilor luminos.
Şi-n toată lumea
Nu există joc mai frumos.

Rezumat extins la poezia Joc de familie de Grigore Vieru

„Poezia Joc de familie” de Grigore Vieru este o meditație lirică asupra valorilor familiei, a tradițiilor și a importanței lor în viața omului. Autorul exprimă nostalgia pentru timpurile copilăriei petrecute alături de familia sa și aprecierea profundă pentru valorile morale și spirituale pe care aceasta i le-a transmis.

În poezie, Grigore Vieru descrie un joc de familie la care el a participat în copilărie, alături de părinți, bunici și frați. Prin intermediul acestui joc, membrii familiei sale îi învață pe copii despre valorile familiei și ale tradițiilor, cum ar fi cinstea, respectul și responsabilitatea.

Autorul folosește imagini poetice bogate și simboluri puternice pentru a exprima înțelesul profund al poeziei sale. De exemplu, jocul de familie este comparat cu un templu în care fiecare membru al familiei are rolul său bine definit, iar familia este descrisă ca un copac înrădăcinat în pământ, care își extinde ramurile și frunzele către cer.

În finalul poeziei, Grigore Vieru subliniază importanța familiei și a valorilor acesteia, afirmând că fără acestea omul este ca o frunză aruncată în vânt, fără scop sau direcție. În ansamblu, poezia este un elogiu adus familiei și tradițiilor, invocând nostalgia și dorul pentru copilărie și pentru momentele de neuitat petrecute alături de cei dragi.