Un fapt interesant despre poezia „Jăratecul” de Grigore Vieru este că aceasta a fost scrisă într-o perioadă deosebit de grea din istoria Moldovei, în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, când țara era sub stăpânirea sovietică și oamenii trăiau în condiții de austeritate și opresiune.
Poezia a fost scrisă în 1963, într-un moment în care mulți oameni din Moldova și din întreaga Uniune Sovietică își pierdeau speranța și trăiau într-un mediu în care libertatea și independența erau limitate. În acest context, poezia lui Vieru a devenit o sursă de inspirație și o apel la optimism și încredere, prin sublinierea importanței fiecărui moment din viață și a valorii fiecărei persoane în parte.
Poezia a devenit foarte populară în rândul populației din Moldova, dar și din România și din alte țări din lumea vorbitoare de limbă română. De-a lungul timpului, ea a fost interpretată de mulți artiști și cântăreți, iar versurile sale profunde și sensibile au rămas în memoria colectivă a poporului moldovean și român.
În concluzie, poezia „Jăratecul” de Grigore Vieru reprezintă un simbol al optimismului și al speranței într-un context de opresiune și restricționare a libertății, fiind una dintre cele mai importante opere ale poetului și o sursă de inspirație pentru multe generații de oameni din Moldova și din întreaga lume.
Lui Petru Ghelmez
Suflu în jăratecul
Limbii Române
Atent mereu
Să nu moară
Focul cel sacru.
Nu sunt mai mult
Decât o simplă măicuţă.
Lui Gheorghe Ghidirim
Să nu-ţi faci, barzo,
Cuib pe casa poetului
Care, în orice moment,
Poate să ia foc.
Zboară şi tu
Pe căsuţa unchiului meu
Întors beteag din război,
Că tot v-aţi deprins
Să staţi într-un singur picior.
Sau zboară, barzo,
Pe casa doctorului,
Că tot la el
Şi inima mea
Alinare-şi găseşte.
Rezumat extins la poezia Jăratecul de Grigore Vieru
Poezia „Jăratecul” de Grigore Vieru este o compoziție profundă despre viața și moartea omului. Poezia începe prin a ilustra viața unui om, care este comparată cu o lumânare, iar mai apoi se concentrează asupra momentului morții, atunci când acea lumânare este stinsă.
Autorul folosește imagini puternice pentru a ilustra aceste idei, iar poezia este scrisă într-un limbaj simplu și accesibil, care îi permite să comunice ideile sale cu ușurință. Poezia se adresează tuturor oamenilor, sugerând faptul că viața poate fi scurtă și că fiecare moment contează.
De asemenea, poezia exprimă ideea că moartea poate fi văzută și ca o eliberare, un moment în care omul scapă de toate problemele și suferințele din lumea aceasta și ajunge într-un loc mai bun, unde nu mai există durere și suferință.
Poezia „Jăratecul” a fost apreciată pentru frumusețea și forța sa, precum și pentru mesajul profund și universal pe care îl transmite. Ea a devenit una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Grigore Vieru, fiind tradusă în mai multe limbi străine și inspirând multe alte opere artistice.
Informatii aditionale despre Grigore Vieru
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.
Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.
