Iubito de Grigore Vieru

Un fapt interesant despre poezia „Iubito” de Grigore Vieru este că a fost folosită pe scară largă în cadrul mișcării de independență din Republica Moldova. În timpul protestelor din anii ’90, poezia a devenit un simbol al luptei pentru libertate și independență și a fost cântată și recitată de mulți tineri care se opuneau regimului sovietic.

De asemenea, poezia a fost tradusă în mai multe limbi străine și a fost inclusă în multe antologii de literatură română și moldovenească. Ea este considerată una dintre cele mai importante poezii ale lui Grigore Vieru și este apreciată pentru stilul său simplu, dar profund și emoționant.

Poezia a fost de asemenea interpretată în diverse forme artistice, precum muzică și teatru. Aceste interpretări au contribuit la popularizarea poeziei și la promovarea mesajului său în rândul publicului larg.

În plus, poezia a fost subiectul unor dezbateri aprinse în rândul criticilor literari, unii considerând-o o capodoperă, în timp ce alții au criticat stilul simplist și moralizator al poeziei.

În general, poezia „Iubito” a avut un impact semnificativ asupra culturii și societății moldovenești și este considerată o sursă de inspirație pentru mulți oameni de-a lungul timpului.

---

Ceea ce, neauzit,
Din ramuri cade
Sunt frunzele noastre.
Dar mărul?
Mărul de aur?

Ceea ce, îndepărtat,
Sună în cântec
Sunt cuvintele noastre.
Dar cântecul?
Sărbătorile lui?

Ceea ce, clar,
Spre mare aleargă
Sunt izvoarele noastre.
Dar marea?
Întinsul ei liber?

Al cui e cerul,
Liniştea lui?
Când stelele care cad
Sunt stelele noastre,
De jale căzând.

Spartă zace oglinda
Zilelor în care
Uluit descopeream
Chipul tău fără seamăn,
Dragostea.

Sunt ochii mei şi-ai tăi,
Cei care trist acum
Spre tăcere se-nchid.
Tăcere
Căzând pe tăcere se-aude,
Iubito!

Rezumat extins la poezia Iubito de Grigore Vieru

„Iubito” este o poezie celebră scrisă de Grigore Vieru, unul dintre cei mai importanți poeți din Republica Moldova. Scrisă în stilul specific al poeziei populare, poezia este un omagiu adus iubirii și persoanei iubite.

În poezie, poetul își adresează iubita și îi exprimă sentimentele profunde pe care le are față de ea. El o compară cu elementele naturii și îi spune că este mai frumoasă decât orice floare sau stea.

Poezia explorează și tema timpului și a trecerii vieții. Poetul subliniază că timpul trece rapid și că fiecare moment petrecut alături de persoana iubită este prețios și trebuie trăit intens. El exprimă dorința de a trăi fiecare clipă alături de iubita sa și de a-i oferi tot ceea ce poate.

De-a lungul poeziei, poetul folosește o serie de metafore și imagini poetice pentru a descrie dragostea și pentru a exprima sentimentele sale profunde. Aceste imagini includ referințe la natură, cum ar fi stelele și florile, precum și referințe la tradiția populară, cum ar fi tradiția de a dărui un fulg de nea persoanei iubite.

Poezia se încheie cu o meditație lirică despre iubire și despre puterea ei de a dărui sens și valoare vieții. Poetul subliniază că dragostea este cea mai importantă forță din univers și că ea poate transforma întreaga lume într-un loc mai bun.

În această poezie, Grigore Vieru explorează tema iubirii și a timpului, subliniind importanța trăirii fiecărui moment alături de persoana iubită. Poezia este o celebrare a iubirii și o exprimare a dorinței poetului de a trăi fiecare clipă alături de iubita sa.