Ideal de George Coşbuc

Un fapt interesant despre poezia „Ideal” de George Coșbuc este că aceasta a fost publicată pentru prima dată în anul 1902, în revista „Familia”, care era condusă de către poet. Poetul a scris o mulțime de poezii care reflectă idealurile sale, dorința de perfecțiune și lupta pentru a atinge obiectivele personale, precum „Doina”, „Cântec de leagăn” sau „Din munți”.

În ceea ce privește poezia „Ideal”, aceasta este una dintre cele mai cunoscute și apreciate creații ale sale, fiind inclusă în multe antologii și manuale școlare. De asemenea, aceasta a inspirat și alte opere artistice, cum ar fi picturi sau coloane sonore.

---

Venise fata de-mpărat
Cu alte fete pe-nserat
S-aducă apă din izvor
Din zări un tânăr călător,
Sosind pe-acolo, s-a rugat
Să bea din cana lor.
 
Iar fata de-mpărat i-a dus
Cofiţa ei; şi când i-a spus
Flăcăul cel dintâi cuvânt,
Ea să uită speriată-n vânt,
Şi ca certat-apoi şi-a pus
Privirile-n pământ.
 
Aş vrea, ca şi la-ntorsul meu,
Să fii aici să-mi dai să beau
Iar ea, tot nemişcată stând
Cu ochii-n jos, şi tremurând
De lupta ei, târziu şi greu
Rosti sfioasă: Când?
 
Şi mâine poate… Mai târziu…
Ori peste-un an! Nici eu nu ştiu.
Sunt fiu de crai. Cărarea mea
Pe-aici va fi… Ne vom vedea:
De-acum iubitul tău să fiu,
Iar tu iubita mea.
 
Apoi plecă în grabnic pas…
Avea atâta dor în glas!
Era voinic şi tinerel,
Înalt şi tras ca prin inel:
De-atunci şi ochii i-au rămas
Şi inima la el.

Rezumat extins la poezia Ideal de George Coşbuc

„Ideal” este o poezie scrisă de George Coșbuc, care reflectă dorința autorului de a atinge perfecțiunea și idealul în viață.

Poezia începe prin a descrie un decor natural, unde „marea-i mare”, „câmpul-i câmp”, iar „vântul bate din senin”. Acest decor natural este apoi comparat cu ideea de perfecțiune și ideal, care trebuie căutat și atins de către om. În acest sens, autorul afirmă că „totul-i bine când țelul este sus”, sugerând faptul că omul trebuie să își fixeze un obiectiv înalt și să lucreze din greu pentru a-l atinge.

George Coșbuc continuă prin a descrie lupta pe care omul trebuie să o ducă pentru a atinge idealul, afirmând că această luptă nu este ușoară, dar nici imposibilă. În acest sens, autorul afirmă că „timpul și-un pic de răbdare” sunt necesare pentru a ajunge la perfecțiune, sugerând faptul că omul trebuie să își dedice timpul și efortul pentru a-și atinge obiectivul.

În final, poezia subliniază importanța idealului și a perfecțiunii în viața omului, sugerând faptul că acestea sunt cheia fericirii și a împlinirii personale. Autorul concluzionează că, deși idealul poate părea greu de atins, este important să încercăm mereu și să nu ne lăsăm descurajați de obstacolele întâlnite pe drumul nostru.

Poezia este scrisă într-un stil simplu și clar, cu un ritm lent și contemplativ. George Coșbuc folosește diverse figuri de stil, precum comparația și personificarea, pentru a ilustra ideea de perfecțiune și ideal. În acest sens, poezia sugerează faptul că idealul poate fi comparat cu un vârf de munte, care trebuie atins prin efort și perseverență.

În concluzie, „Ideal” este o poezie profundă și inspirațională, care ne îndeamnă să ne fixăm obiective înalte și să luptăm pentru a ne atinge potențialul maxim în viață.