Hora de Vasile Alecsandri

Poezia Hora a fost compusă de Vasile Alecsandri în anul 1850 și a fost publicată pentru prima dată în volumul său de debut, Poezii populare ale românilor, apărut în anul 1852. Poezia este inspirată din folclorul românesc și descrie atmosfera unei petreceri populare, unde oamenii dansează hora și se distrează.

Este una dintre cele mai cunoscute și iubite poezii ale lui Vasile Alecsandri și a devenit un simbol al tradițiilor și valorilor românești. De-a lungul timpului, Hora a fost adaptată în numeroase versiuni muzicale și a fost interpretată de mulți artiști de renume, devenind unul dintre cele mai populare cântece populare românești.

Iată! hora se porneşte
Sub stejar, la rădăcină.
Iată! hora se-nvârteşte…
Vină, puico, vină.
 
Lângă mine vin, drăguţă,
Să te pot strânge de mână
Ca ieri seara, la fântână;
Mario, Măriuţă!
 
Duh-de-Spaimă! Piei-Nălucă!
Sună bine-n cobză, sună,
Să nu-ţi fac spetele strună
Şi chica măciucă.
 
Tu, fes-Roş cu giubea lungă!
Din arcuş trage mai tare,
Căci în gard am un par mare
Şi mulţi bani în pungă!
 
Tot aşa până-n deseară!
Mult frumoasă-mi e puicuţa,
Ca o zi de primăvară,
Maria, Măriuţa!
 
Tot aşa, tot voiniceşte!
Nu mă daţi, măi, de ruşine,
Căci guriţa ce-mi zâmbeşte
Vâră dracu-n mine.
 
Mi-am pus flori la pălărie,
Mi-am pus flori, mi-am pus mărgele,
Să se uite cu mândrie
Puicuţa la ele.
 
Am cămaşă cu altiţă,
Tot de fir şi de mătase,
Am pe spate-o durduliţă…
De nimeni nu-mi pasă!
 
Nici de vornic, nici de dracul,
Nici de vrajă ciocoiască,
Nici de turc, nici de cazacul…
Ţara să trăiască!
 
Bateţi toţi într-o lovire
Să vuiască-n fund pământul;
Lumea-ntreagă să se mire,
Şi Dumnezeu sfântul!
 
Sunt sătul de biruri grele
Şi de plug, şi de lopată,
De ciocoi, de zapciele
Şi de sapă lată.
 
Astăzi horele sunt pline!
Crape-mi sura opincuţă,
Şi să mor în joc cu tine,
Mario, Măriuţă!

Rezumat extins la poezia Hora de Vasile Alecsandri

Poezia „Hora” scrisă de Vasile Alecsandri este o operă de referință a literaturii românești, ce redă o imagine vie și colorată a tradiției populare a horii. Această poezie este o evocare a unui moment deosebit din viața țăranilor, care se întâlnesc la un moment dat pentru a dansa în horă, pentru a uita de necazurile zilnice și pentru a se bucura de viață.

În prima strofă a poeziei, autorul descrie un peisaj pastoral, în care natura se trezește la viață, iar copacii sunt împodobiți cu flori și frunze verzi. Pe fundalul acestei scene idilice, se desfășoară horile, în care tinerii și bătrânii se joacă împreună, uitându-se la vârsta lor și bucurându-se de momentul prezent.

În a doua strofă, autorul surprinde energia și entuziasmul celor care dansează în horă, iar în a treia strofă, evidențiază frumusețea și grandoarea horii, prin intermediul unor imagini pline de culoare și expresie.

În ultima strofă, autorul îi invită pe cititori să se alăture și să se bucure de această tradiție populară, pentru a simți bucuria și libertatea pe care o oferă horile.

Prin intermediul poeziei „Hora”, Vasile Alecsandri a reușit să surprindă esența tradiției populare a horii și să redea această tradiție într-o formă artistică deosebită, care rămâne și astăzi o operă de referință a literaturii românești.