Hora de la Plevna de Vasile Alecsandri

„Hora de la Plevna” de Vasile Alecsandri este că aceasta a fost inspirată de un eveniment real, care a avut loc în timpul Războiului de Independență al României din 1877. Într-adevăr, în timpul asediului de la Plevna, soldații români s-au reunit într-o horă sub lumina lunii, în semn de unitate și de speranță.

De asemenea, poezia „Hora de la Plevna” a fost recitată și cântată în mod frecvent în timpul Primului Război Mondial, de soldații români care luptau pe frontul din Bulgaria și din Muntenegru. Poezia a devenit astfel un simbol al spiritului de luptă și al unității naționale, și a fost recunoscută ca una dintre cele mai reprezentative poezii ale literaturii române.

În plus, poezia a fost adaptată și înregistrată în diverse variante muzicale, precum opera rock „Hora de la Plevna” compusă de Adrian Enescu, și este considerată un simbol al luptei pentru libertate și independență a poporului român.

---

Colo-n Plevna şi-n redute
Stau păgânii mii şi sute
Stau la pândă tupilaţi
Ca zăvozi de cei turbaţi.
 
Las’ să şadă mari şi mici…
Trageţi hora, măi voinici!
 
Sus, în tabăra turcească
Dat-au tusea măgărească.
Răpciugoşii crunt tuşesc,
Cu ghiulele-n noi stropesc.
 
Las’ să crape, mici şi mari…
Trageţi hora, măi tunari!
 
Jos în vale, pe câmpie,
Başbuzuci de căsăpie
Şi cerchezi mereu cumpliţi
Rup cu dinţii din răniţi.
 
Las’ să rupă… rupe-i-aş!
Trageţi hora, călăraşi!
 
Ziua, noaptea, gloanţe plouă,
Tot pământu-i ud de rouă.
Nu e roua din senin,
Ci e sânge de creştin.
 
Las’ să ploaie ca din nori.
Trageţi hora, roşiori!
 
Iacă, mă! din parapete
Vine-o scroafă ca să fete
Opt godaci ş-un godăcel,
Tuşi cu râtul de oţel.
 
Las’ să fete mii de mii…
Trageţi hora, măi copii!
 
Ne-a veni şi nouă-odată
Zi de plată şi răsplată
Să-l aducem la aman
Pe Gaziul de Osman.
 
Vie! ura! la Balcani!
Trageţi hora, măi curcani!
 
Cât e negru, cât e soare,
Moartea şede pânditoare
Şi prin şanţuri şi prin râpi,
Şi tot bate din aripi.
 
Las’ să bată până mâni…
Trageţi hora, măi români!

Rezumat extins la poezia Hora de la Plevna de Vasile Alecsandri

„Hora de la Plevna” este o poezie scrisă de Vasile Alecsandri, care relatează evenimentele din timpul Războiului de Independență al României din 1877, când ostașii români s-au luptat împotriva trupelor otomane la Plevna, Bulgaria. Poezia descrie momentul în care soldații români, epuizați și răniți, încep să danseze horă sub lumina lunii, în semn de speranță și de unitate.

În prima parte a poeziei, Alecsandri descrie scena de pe câmpul de luptă, cu soldații răniți și epuizați care se odihnesc în lumina lunii. El subliniază că oamenii sunt încercați de război și că speranța lor pentru viitor este slăbită.

În continuare, poetul descrie momentul în care un soldat începe să cânte, iar ceilalți îi răspund cu vocea lor. În scurt timp, soldații încep să danseze horă sub lumina lunii, într-un gest de unitate și de solidaritate. Alecsandri subliniază importanța acestui moment, care arată că oamenii pot găsi puterea de a lupta împotriva opresiunii și nedreptății chiar și în cele mai grele momente.

În final, poetul concluzionează că horă de la Plevna este un simbol al unității și al speranței, și că această unitate este cea care va conduce la victoria finală. Poezia subliniază importanța solidarității și a luptei pentru libertate și independență, valorile care au condus la formarea statului român modern.

Poezia „Hora de la Plevna” este scrisă într-un stil liric și patriotic, cu versuri regulate și imagini poetice bogate, care ilustrează spiritul de sacrificiu și de luptă al soldaților români. Aceasta oferă o meditație profundă și personală asupra valorilor naționale și asupra importanței unității în lupta pentru libertate și independență.

În final, „Hora de la Plevna” este o poezie despre curajul și sacrificiul soldaților români în timpul Războiului de Independență, care celebrează valorile naționale și spiritul de luptă al românilor.

Ce influenta a avut poezia Hora de la Plevna de Vasile Alecsandri

Poezia „Hora de la Plevna” de Vasile Alecsandri a avut o influență semnificativă în cultura și literatura română datorită temelor sale patriotice și eroice, care au resonat cu publicul și au contribuit la consolidarea sentimentului național în contextul luptei pentru independența României. Iată câteva aspecte ale influenței sale:

1. Inspirarea patriotică: Poezia a servit ca o sursă de inspirație pentru români în lupta pentru independență și în consolidarea sentimentului de unitate națională. Ea a fost recitată și cântată în mod repetat în timpul Războiului de Independență din 1877-1878 și a devenit un imn al rezistenței românești.
2. Exaltarea eroismului: Poezia subliniază eroismul soldaților români care au luptat în bătălia de la Plevna, evidențiindu-i ca pe adevărații eroi ai momentului. Această reprezentare a eroilor de război a avut un impact puternic asupra conștiinței publicului și a consolidat idealurile de sacrificiu și patriotism.
3. Contribuție la literatura patriotică: Poezia a devenit un exemplu important de literatură patriotică în literatura română. Ea a influențat și a inspirat alți scriitori și poeți să creeze opere similare care să promoveze valorile naționale și să celebreze momentele istorice cheie.
4. Perpetuarea memoriei: „Hora de la Plevna” a contribuit la perpetuarea memoriei eroilor și la comemorarea lor în cultura și istoria românească. Ea a fost adesea interpretată la evenimente comemorative și a rămas un simbol al mândriei naționale.

În concluzie, poezia „Hora de la Plevna” de Vasile Alecsandri a avut o influență semnificativă asupra culturii și literaturii române, jucând un rol important în consolidarea sentimentului național și în promovarea valorilor patriotice și eroice. Ea rămâne un element esențial în moștenirea culturală și istorică a României.