Hinov de Alexandru Macedonski

Poezia „Hinov” a fost publicată de Alexandru Macedonski în volumul său de debut, „Prima verba”, în anul 1872. Hinov este un cuvânt creat de autor, care nu apare în alte surse, dar care pare să fie o adaptare a cuvântului german „Himmel” (cer). În această poezie, Macedonski descrie o călătorie metafizică prin univers, prin intermediul imaginației și al cuvintelor sale, creând o atmosferă de misticism și de încântare. De asemenea, este de remarcat faptul că poezia este scrisă într-o formă clasică, având un număr fix de versuri și o rimă specifică, ceea ce reflectă influența pe care o aveau tradițiile literare clasice asupra operei lui Macedonski.

Sfărâmături de urne — oriunde —
lespezi de marmoră mari
sub care zac atâţi legionari,
iată Hinovul; — în el s-ascunde
potopul de secoli ce-a curs.

Călcând această ţărână mută,
văd ce nu vedeţi voi
umbrele-acelor eroi
ai căror urmaşi suntem noi;
şi stând în valea tăcută,
îmi râd de ritm
şi de-orice reguli îmi râd;
ritmul meu e zgomotul
ce-l fac cu zalele lor.

Îi văd… s-arată: sculatu-s-au toţi
de sub pietre…
Trec —
Trec sute; iată-i: de-oţel le e coiful,
lat era romanul în spete,-ondulat
avea părul; puternic braţul.

Roma veche întreagă
se-nşiră pe dinaintea mea
Consuli,
proconsuli,
matroane, copile, liberţi —
Roma veche întreagă
pontifeci, apoi, şi vestale,
flamini,
saturnale. —
Salutare, eternă stea,
pe-aceste ţărmuri pribeagă.
Tăceţi, o! versuri deşerte…
Şi tu, la pământ, poete; —
trec Cezarii —
sărută pământul acesta
e sfânt.

Rezumat extins la poezia Hinov de Alexandru Macedonski

Poezia „Hinov” este o creație poetică semnată de Alexandru Macedonski și a fost publicată în volumul său „Poezii” în anul 1883. Poezia prezintă figura unui personaj misterios numit Hinov, care este descris ca fiind un bătrân înțelept și plin de experiență. Hinov este prezentat ca fiind singurul care poate descifra tainele universului, având o cunoaștere profundă și vastă asupra lumii înconjurătoare.

Poezia este structurată în patru strofe, având rima încrucișată și ritmul iambic. Versurile sunt încărcate cu imagini vizuale și metafore puternice, sugerând ideea că Hinov este un simbol al cunoașterii și înțelepciunii.

În prima strofă, poetul îl descrie pe Hinov ca pe un bătrân înțelept și plin de experiență, care este înțesat de cunoștințe. În a doua strofă, poetul prezintă ideea că Hinov este singurul care poate ajuta oamenii să descifreze tainele universului și să înțeleagă sensul vieții.

În a treia strofă, poetul vorbește despre fragilitatea și trecătoarea vieții, sugerând că singura cale de a înțelege sensul vieții este să urmăm sfaturile și învățăturile lui Hinov. În final, poetul sugerează că Hinov este o figură mistică, care ne poate ajuta să vedem dincolo de aparențe și să înțelegem lumea dintr-o perspectivă mai profundă.

În general, poezia „Hinov” este o meditație asupra cunoașterii și înțelepciunii, prezentând figura unui personaj misterios care deține cunoștințe profunde și care ne poate ajuta să înțelegem sensul vieții și tainele universului.