Una dintre cele mai cunoscute fabule ale lui La Fontaine, „Greierele și furnica”, ne spune povestea unui greier care cânta toată vara în loc să-și strângă hrana, în timp ce furnica muncitoare își aduna proviziile pentru iarnă. În cele din urmă, când iarna vine, greierul se confruntă cu foamea și frigul, în timp ce furnica are destulă mâncare și un adăpost cald.
Această fabulă ilustrează importanța muncii și a economisirii, precum și efectele negative ale lenei și a amânării. De-a lungul timpului, această fabulă a fost interpretată într-o varietate de moduri și a fost folosită pentru a transmite diverse mesaje morale și politice.
Petrecuse cu chitara
Toată vara.
Însă iată că-ntr-o zi
Când viforniţa porni,
Greierele se trezi
Fără muscă, fără râmă,
Fără umbră de fărâmă.
Ce să facă? Hai să ceară
La Furnică, pân’ la vară,
Niscai boabe de secară.
– „Pe cuvânt de lighioană,
Voi plăti cinstit cucoană,
Cu dobânzi, cu tot ce vrei!”
Dar Furnica, harnică,
Are un ponos al ei:
Nu-i din fire darnică
Şi-i răspunde cam răstit:
– Astă-vară ce-ai păţit?
– Dacă nu e cu bănat.
Zi şi noapte am cântat
Pentru mine, pentru toţi…
– „Joacă astăzi dacă poţi!”
Rezumat extins la fabula Greierele și furnica de La Fontaine
Fabula „Greierele și furnica” de Jean de La Fontaine este o poveste cunoscută despre munca și chibzuința și a fost publicată pentru prima dată în 1668. Ea prezintă două personaje principale: greierele și furnica. Greierele petrece vara cântând și jucându-se, în timp ce furnica își construiește provizii pentru iarnă, muncind din greu. La venirea iernii, greierele rămâne fără hrană și cere ajutor de la furnică, însă aceasta refuză, spunându-i că ar trebui să fi muncit mai mult vara.
Această fabulă este o metaforă pentru munca asiduă și economisirea, sugerând că ar trebui să avem grijă de nevoile noastre pe termen lung, în loc să ne concentrăm doar asupra plăcerilor imediate. De asemenea, ea sugerează că nu trebuie să ne bazăm mereu pe ceilalți și că trebuie să fim responsabili pentru propriile noastre acțiuni.
În varianta lui La Fontaine, fabula se termină cu o morală, care afirmă că „Tot omul cât trăiește, învață câte ceva”. Aceasta sugerează că ar trebui să fim mereu deschiși să învățăm și să ne îmbunătățim abilitățile și comportamentul, indiferent de vârsta sau experiența noastră.
Această fabulă a devenit extrem de populară în cultura populară și a inspirat numeroase adaptări și interpretări în literatură, teatru, film și alte medii artistice.
Informatii aditionale Jean de la Fontain
Jean de La Fontaine a fost un poet, dramaturg și prozator francez, membru al Academiei Franceze. A rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale.
Prin intermediul fabulelor, La Fontaine a criticat moravurile sociale din Franța în timpul absolutismului și a demascat cu mult umor și vervă viciile claselor dominante necruțându-l nici pe rege și nici pe curtenii săi, ca în „Greierele și furnica”, „Corbul și vulpea”, „Lupul și mielul” etc. Eroii din fabulele sale, care aparțin lumii animaliere și regnului vegetal, personificând tipuri și caractere, reprezintă diferite aspecte ale vieții sociale din Franța acelui timp.
Ce influenta a avut Greierele și furnica de La Fontaine
Poezia „Greierele și furnica” de La Fontaine a avut o influență semnificativă în literatura și cultura occidentală, inclusiv în literatura română, prin următoarele aspecte:
- Morala și învățămintele: Poezia oferă o învățătură morală puternică despre muncă, planificare și responsabilitate. Această morala a avut un impact profund în literatura pentru copii și a servit ca o poveste educativă în multe culturi.
- Popularitatea în literatura pentru copii: „Greierele și furnica” a devenit o poveste populară pentru copii în întreaga lume. A influențat literatura pentru copii și a oferit modele de comportament și etică.
- Utilizarea fabelului ca gen literar: Fablele lui La Fontaine au popularizat genul literar al fabelului, care constă în povestiri scurte cu animale personificate și învățăminte morale. Aceasta a influențat dezvoltarea și popularitatea fablelor în literatura europeană.
- Traduceri și adaptări: Poezia a fost tradusă și adaptată în multe limbi, inclusiv în limba română. Aceasta a dus la integrarea moraliștilor în literatura română și la influența genului în cultura și educația românească.
În concluzie, „Greierele și furnica” de La Fontaine a avut o influență semnificativă în literatura și cultura occidentală, inclusiv în literatura română, prin promovarea învățămintelor morale, popularitatea în literatura pentru copii, popularizarea genului fabelului și adaptările sale în diverse culturi.
