Grigore Vieru poezii despre copilarie

Un fapt interesant despre poezia „Ghicitoare fără sfârșit” este că a fost scrisă de Grigore Vieru în timpul detenției sale în închisoarea din Chișinău, în perioada comunistă. Deși era încarcerat și supus unor condiții grele de detenție, poetul a reușit să găsească inspirație și să scrie o poezie profundă și emoționantă, care a devenit unul dintre cele mai cunoscute și apreciate versuri ale sale.

În plus, poezia a fost interpretată și cântată de diverși artiști și trupe muzicale din Republica Moldova și România, în special în perioada post-decembristă, ca o expresie a luptei pentru libertate și democrație. De asemenea, versurile sale au fost folosite în diferite contexte culturale și sociale, ca o sursă de inspirație și de mobilizare pentru tinerii din Moldova și România.

De-a lungul timpului, poezia „Ghicitoare fără sfârșit” a devenit un simbol al luptei pentru libertate și a influențat cultura și literatura din Republica Moldova și România, rămânând o sursă de inspirație și de optimism pentru cititorii de toate vârstele și de toate naționalitățile.


Ce izvor
Se ia după om?
Glasul mamei.

Ce e dulce
Şi nu se aduce?
Buzele mamei.

Care spice cresc
Cu vârful în jos?
Braţele mamei.

Care stele pe cer
Cad amândouă odată?
Ochii mamei.

Ce se ară
Cu lacrima?
Chipul mamei.

Ce este nemărginit
Şi nu calcă iarba străina?
Sufletul mamei.

Rezumat extins la poezia Ghicitoare fără sfârșit de Grigore Vieru

„Ghicitoare fără sfârșit” este o poezie a poetului moldovean Grigore Vieru, care explorează tema trecerii timpului și a schimbării în viață.

Poezia începe cu o serie de întrebări retorice adresate cititorului, care pun accentul pe fragilitatea și trecerea rapidă a timpului. Vieru descrie viața ca fiind o ghicitoare fără sfârșit, în care fiecare zi aduce cu sine noi provocări și noi întrebări.

În a doua strofă, poetul descrie procesul de transformare a lumii înconjurătoare și al oamenilor. El compară schimbarea cu mișcarea unui râu, care își schimbă mereu cursul și aduce cu sine noi elemente în peisajul natural. În același timp, oamenii se schimbă și ei, iar viața le oferă mereu noi oportunități și noi provocări.

În strofa a treia, poetul subliniază faptul că viața este o călătorie, iar noi suntem călători pe această lume. El descrie această călătorie ca fiind plină de surprize și necunoscute, dar și ca fiind o oportunitate pentru a ne cunoaște pe noi înșine și pentru a crește și a evolua.

În final, poetul concluzionează că, deși viața este o ghicitoare fără sfârșit, noi trebuie să continuăm să căutăm răspunsuri și să evoluăm, în ciuda dificultăților și a provocărilor pe care le întâlnim pe drum. Mesajul său este unul de încurajare și de optimism, care îndeamnă cititorii să nu renunțe niciodată la căutarea cunoașterii și la lupta pentru a-și îndeplini visurile și idealurile.

Un fapt interesant despre poezia „Ghicitoare fără sfârșit” este că aceasta a fost tradusă în mai multe limbi străine și a devenit un simbol al poeziei românești în lume. Mesajul său universal și puternic a fost apreciat de cititorii din toate colțurile lumii, iar poezia lui Grigore Vieru a devenit un simbol al luptei pentru a ne cunoaște pe noi înșine și pentru a ne îndeplini visele și idealurile.


Informatii aditionale despre Grigore Vieru

Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.

Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.