Germanu-i foarte tacticos (după Fallersleben) de Mihai Eminescu

Un fapt interesant despre poezia „Germanu-i foarte tacticos (după Fallersleben)” este că aceasta este o adaptare a unei poezii a lui Hoffmann von Fallersleben, un poet german din secolul al XIX-lea, care a scris imnul național al Germaniei, „Deutschlandlied”. Eminescu a tradus și adaptat multe poezii și cântece din alte limbi în limba română, demonstrându-și abilitățile de lingvist și traducător, precum și interesul său pentru alte culturi și tradiții.

Neamțul cercetează lucrul tactios, pe dos, pe față.
La surtuc de are pată el chemia o învață.
Ani întregi mereu citește spre a ști cum se cuvine,
Cu ce chip din cit și lână iese petele mai bine.
Dar când știe toate celea ­ cu ce scop le știe toate? ­
Când surtucul cu pricina e o zdreanță fără coate!

Rezumat extins la poezia Germanu-i foarte tacticos (după Fallersleben) de Mihai Eminescu

„Poezia „Germanu-i foarte tacticos (după Fallersleben)” de Mihai Eminescu este o satiră care își propune să critice atitudinea ipocrită a celor care își doresc să devină germani, adoptând obiceiurile și modul de viață german, dar fără a înțelege cu adevărat cultura și tradițiile acestei națiuni.

În poezie, Eminescu îl descrie pe protagonistul poeziei ca pe un tânăr român care visează să devină german, admirând cultura și civilizația acestei națiuni. El învață limba germană, își schimbă numele și încearcă să imite comportamentul și stilul de viață german.

Cu toate acestea, protagonistul poeziei nu înțelege cu adevărat valorile și tradițiile germane, adoptând doar aparențele exterioare. El își imaginează că va fi acceptat și integrat în societatea germană, dar nu realizează că această integrare nu este atât de ușoară și că diferențele culturale pot fi foarte mari.

În final, protagonistul poeziei este respins de germani și se simte izolat și singur, regretând decizia de a încerca să devină german. În schimb, el își dă seama că trebuie să își accepte propria identitate și să își aprecieze propria cultură, fără a încerca să devină altcineva.

Poezia sugerează că este important să ne cunoaștem și să ne acceptăm propriile origini și cultură, în loc să încercăm să imităm sau să ne adoptăm alte tradiții și stiluri de viață fără a înțelege cu adevărat valorile lor. Eminescu critică atitudinea ipocrită a celor care își doresc să devină germani sau să adopte alte culturi, dar nu sunt dispuși să învețe cu adevărat despre acestea.”