„Furtuna primăverii” este una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui George Coșbuc și a fost publicată pentru prima dată în 1895 în revista „Familia”. În această poezie, poetul descrie forța naturii în timpul furtunii de primăvară și impactul acesteia asupra omului și a mediului înconjurător.
Un fapt interesant despre această poezie este că ea a fost inclusă în programul școlar pentru învățământul primar în perioada interbelică, iar mulți copii din acea vreme își amintesc cu drag de versurile sale. De asemenea, poezia a fost pusă pe muzică și interpretată de diferiți artiști de-a lungul timpului.
Un alt aspect interesant este că poetul a utilizat o formă poetică tradițională în această poezie, respectiv rima împerecheată. În general, poeziile lui Coșbuc sunt caracterizate prin utilizarea formelor tradiționale ale poeziei românești și prin descrierea detaliată a vieții rurale și a tradițiilor populare.
Precum aduce-n sârg cu sine
Spre ţara de unde-a fost gonit
Un rege-n furie-oştiri străine,
Aşa vedeam un vânt grăbit
Cu norii după el cum vine.
Urlând le cârmuia cărarea
Purtându-i în năvală orbi,
Părea că varsă-ndepărtarea
Şi mii de lupi şi mii de corbi
De-a valma să-nspăimânte zarea.
Silit-au codri mari să mugă
Şi-n turn, de unde-i supăra
Al clopotelor cânt de rugă,
Trăsniră, şi-un potop era
Urgia ce-au făcut-o în fugă.
Cu ei o noapte-nfricoşată
Ca iadul peste văi trecu:
Dar însăşi parcă înspăimântată
De-atâta spaimă ce făcu,
De-abia veni, pierind deodată.
S-a dus cum a venit. Departe
Spre-adâncul orizont s-a dus
Şi spaime-acum pe-acolo împarte.
Şi iar s-a luminat pe sus
Şi râde soarele lui marte!
Rezumat extins la poezia Furtuna primăverii de George Coşbuc
Poezia „Furtuna primăverii” a lui George Coșbuc își propune să descrie momentul în care primăvara își face apariția și cum aceasta este primită de natură. Poezia este împărțită în patru strofe, fiecare dintre ele abordând un aspect diferit al primăverii.
În prima strofă, poetul descrie cum natura pare să se trezească din somnul iernii la venirea primăverii. În jur, toate sunt încă acoperite de zăpadă și se întrezăresc doar câteva semne ale primăverii.
În a doua strofă, poetul descrie cum natura începe să se transforme sub influența primăverii. Copacii își fac frunze noi, iar florile încep să înflorească. În același timp, păsările încep să cânte și să zboare liber.
În a treia strofă, poetul se concentrează pe ideea că primăvara este o perioadă de reînnoire și regenerare a vieții. Pământul este pregătit pentru sămânță, iar în aer se simte un miros dulceag de floare.
În ultima strofă, poetul descrie cum primăvara aduce cu ea furtuni puternice, dar necesare pentru curățarea și pregătirea naturii pentru sezonul cald. Aceste furtuni sunt descrise ca fiind o parte necesară a ciclului vieții și a regenerării naturii.
În final, poetul concluzionează că primăvara este o perioadă de renăscere și de optimism pentru natură și oameni, o perioadă care aduce cu ea speranța și bucuria unei noi începuturi.
Astfel, prin intermediul poeziei „Furtuna primăverii”, George Coșbuc transmite un mesaj de bucurie și de speranță legate de venirea primăverii și de reînnoirea ciclului vieții în natură.
Informații adiționale despre poezii de George Coșbuc
George Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie (Noapte de vară, Vara, În miezul verii, Iarna pe uliță). Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții (Nunta Zamfirei) sau prin viziunea asupra morții (Moartea lui Fulger).
Aflati mai mult despre George Coșbuc pe Wikipedia
