Una dintre caracteristicile poeziei „Dunărea şi Oltul” de George Coşbuc este faptul că cele două personaje, Dunărea şi Oltul, sunt personificate şi li se atribuie trăsături umane. De asemenea, poemul reprezintă un elogiu adus frumuseţii naturii din România.
Este interesant de menţionat că George Coşbuc a scris poezia după o excursie pe care a făcut-o în anul 1892 pe Valea Oltului. În timpul excursiei, poetul a fost impresionat de frumuseţea peisajelor şi a încercat să transmită aceste impresii prin intermediul poeziei „Dunărea şi Oltul”.
Dunărea vorbea cu Oltul:
Tu, copile drag al meu,
Zbuciumat tu vii la vale
Tulbure mereu
Plouă mult la voi la munte,
Sate şi câmpii de-neci,
Ori ţi-e firea ta de-a rupe
Maluri pe-unde treci?
Rup şi maluri câteodată
Şi fac holdele de pier,
Iar când plouă mult la munte
Cap de om eu cer.
Dar nu-i asta, maică sfântă,
Nu de asta-s tulburat,
Ci de câte văd mi-e milă,
Maică, şi-i păcat!
Tu, pe unde-alergi prin lume,
Vezi şi ţări şi munţi frumoşi,
Neamuri ce-şi vorbesc ferice
Graiul din strămoşi.
Toate laudă pe Domnul,
Libere-a trăi cum vor,
Vesele fiind de viaţa
Şi de soarta lor.
Vezi şi-aici poporul nostru
Cel din veac adus pe-aici,
Sprintene şi mândre fete
Şi flăcăi voinici.
Şi ţi-e dragă ţara asta
De români, căci te iubesc
Dar tu nu cunoşti de-a-ntregul
Neamul românesc!
Eu de unde vin, mâhnitul,
Furios spre şes scobor,
Căci de unde vin, e spaimă.
Groază şi fior.
Tot români sunt şi pe-acolo,
Neam din veac pe-aici adus,
Dar pe gâtul lor şi astăzi
Jugul este pus.
Ei n-au voie să-şi vorbească
Graiul strămoşesc ce-l au,
Iar în coasta lor de-a pururi
Suliţele stau.
Sfânta libertate este
Nume gol pe-al lor pământ:
Cei nedrepţi sunt cei puternici,
Singuri au cuvânt!
Ah, de mila lor eu, maică,
Vin aşa de tulburat,
Şi de ciudă pe duşmanii
Cei ce l-au călcat.
Iar de-nec şi mal şi oameni,
Nu mai ştiu ce fac nici eu
Că mă simt de-atâta jale
Tulbure mereu!
Rezumat extins la poezia Dunărea şi Oltul de George Coşbuc
Poezia „Dunărea şi Oltul” de George Coșbuc este un cântec de dragoste pentru cele două râuri importante din România: Dunărea și Oltul. Poezia are un ton romantic și patriotic, evidențiind frumusețea naturală a țării și legătura puternică dintre popor și natură.
În primul vers al poeziei, poetul îi invită pe cititori să-l urmeze într-o călătorie pe malurile celor două râuri, Dunărea și Oltul, pe care el le numește „frați”. Poetul face o descriere a Dunării, precizând că aceasta își are izvorul în munții Alpi, străbate ținuturile Germaniei și ajunge în România ca un „înger vestitor”.
Urmează descrierea Oltului, râul cel mai important care izvorăște în Carpații Meridionali, străbate Transilvania și se varsă în Dunăre. Poetul îi numește apele „scrum de foc” și sugerează că Oltul este mai melancolic și mai trist decât Dunărea.
În continuare, poetul vorbește despre frumusețea naturii din România, cu pădurile și dealurile sale verzi și pline de viață. El evidențiază legătura strânsă dintre poporul român și această natură, spunând că „viața-i mai dulce în haine de sărbătoare / Când s-a sărutat cu raza soarelui”.
La final, poetul își exprimă dorința de a merge pe malurile celor două râuri și de a se bucura de frumusețea lor, afirmând că „din când în când am să mă-ntorc / Ca să mă-ngân cu amintirile lor”.
În ansamblu, poezia „Dunărea și Oltul” este un omagiu adus naturii și tradițiilor românești, care au jucat un rol important în viața și cultura poporului român.
Informații adiționale despre poezii de George Coșbuc
George Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie (Noapte de vară, Vara, În miezul verii, Iarna pe uliță). Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții (Nunta Zamfirei) sau prin viziunea asupra morții (Moartea lui Fulger).
Aflati mai mult despre George Coșbuc pe Wikipedia
Ce influenta a avut poezia Dunărea şi Oltul de George Coşbuc
Poezia ‘Dunărea şi Oltul’ de George Coșbuc a avut o influență semnificativă în promovarea valorilor naționale și a conștiinței patriotice în literatura românească. Această lucrare exaltează frumusețea și importanța fluviilor Dunărea și Oltul în istoria și cultura românească, subliniind legătura lor vitală cu identitatea națională. Coșbuc a reușit să transmită în versuri profundele legături ale românilor cu aceste râuri, precum și simbolismul lor cultural și istoric. Poezia sa a inspirat alți scriitori și artiști să exploreze tema identității naționale și a relației cu natura în operele lor. ‘Dunărea şi Oltul’ rămâne un manifest al iubirii și mândriei pentru țară și pentru bogăția sa naturală și culturală.
