Dulce înger… de Vasile Alecsandri

Un fapt interesant despre poezia „Dulce înger…” de Vasile Alecsandri este că aceasta a fost scrisă în timpul unei perioade dificile din viața poetului. În anul 1851, Vasile Alecsandri a pierdut o ființă dragă, prietena sa de suflet Maria Flondor, și această pierdere l-a marcat profund.

Poezia „Dulce înger…” este, astfel, un mod prin care poetul și-a exprimat durerea și suferința pe care le-a resimțit după pierderea prietenei sale. El a folosit poezia ca un mijloc de a face față durerii și de a găsi consolare în gândul că prietena sa a fost luată de un înger dulce și că va fi într-un loc mai bun.

De asemenea, este interesant de menționat faptul că poezia „Dulce înger…” este una dintre cele mai cunoscute și mai apreciate poezii ale lui Vasile Alecsandri. Ea a devenit un simbol al durerii și al pierderii în literatura română și este încă citită și apreciată de mulți oameni astăzi.

Dulce înger de blândeţe.,
Tu ce-n cale-mi vesel zbori,
Pe-ale mele tinereţe
Aruncând frumoase flori!
Mergi, sub alba-ţi aripioară
Să fereşti de soartă rea
Pe-a ta dulce surioară,
Pe Niniţa, draga mea!
 
Mergi să furi de printre stele
Un luceafăr luminos,
Şi pe fruntea scumpei mele
Să-l anini, cântând voios.
Mergi de-ntinde verzi covoare
Sub piciorul ei de crin.
Schimbă dorul meu în floare
Şi-l depune pe-al ei sân!
 
Mergi, pe aripi-ţi să se culce
Adormind încetişor,
Şi îngână-a ei somn dulce
Cu dulci visuri de amor!
Iar cu dânsa când prin lume
Vei zbura, înger iubit,
Ah! şopteşte-i al meu nume,
Spune-i dorul meu cumplit!

Rezumat extins la poezia Dulce înger… de Vasile Alecsandri

Poezia „Dulce înger…” de Vasile Alecsandri este o meditație poetică asupra morții și a durerii pierderii unei ființe dragi. Poezia își propune să ofere consolare și să exprime sentimentele profunde ale poetului față de pierderea cuiva drag.

Poezia începe cu o descriere poetică a îngerului care vine să ia sufletul ființei dragi și să-l conducă în lumea de dincolo. Poetul își exprimă dorința de a se uni cu sufletul persoanei dragi și de a se alătura lui în această nouă lume.

În continuare, poetul descrie durerea și suferința pierderii unei ființe dragi. El exprimă tristețea și disperarea sa și subliniază faptul că această pierdere a lăsat o goliciune și o singurătate profundă în inima sa.

În final, poetul își exprimă dorința de a fi el însuși condus în lumea de dincolo de același înger, atunci când va veni timpul. El subliniază faptul că moartea este o parte naturală a vieții și că trebuie să o acceptăm ca atare.

În concluzie, poezia „Dulce înger…” de Vasile Alecsandri este o meditație poetică asupra morții și a durerii pierderii unei ființe dragi. Prin intermediul poeziei, poetul își exprimă dorința de a se alătura sufletului persoanei dragi în lumea de dincolo și de a înțelege că moartea face parte din ciclul natural al vieții. Poezia oferă consolare și speranță, subliniind faptul că în ciuda durerii, viața continuă și trebuie să o acceptăm și să o prețuim.