Din fugă de Otilia Cazimir

„Poezia „Din fugă” de Otilia Cazimir este o creație lirică în care poeta redă o serie de impresii, imagini și stări trăite în timpul unei fugi. Ea surprinde cu sensibilitatea sa deosebită toate detaliile și senzațiile trăite în această fugă, de la zgomotul roților de tren până la imaginea câmpului de grâu învăluit în aburi.

Poezia este construită în strofe de patru versuri, fiecare dintre ele având același număr de silabe, ceea ce creează un ritm și o melodie aparte. Utilizarea unor culori, precum albul, negrul, griul și albastrul, contribuie la crearea unei atmosfere lirice speciale.

În ceea ce privește mesajul poeziei, acesta se referă la frumusețea vieții și la importanța de a ne bucura de fiecare moment, pentru că viața este trecătoare și fiecare clipă contează.”

---

Se scaldă soarele în iaz…
Un măr sucit de bătrâneţe
Aruncă-n tren cu mere pădureţe,
Şi-un cârd de gâşte albe face haz.

S-abat la geam privelişti iuţi
De cărţi poştale colorate,
Şi-un deal vărgat se scarpină pe spate
Cu plugul tras de doi căluţi…

Rezumat extins la poezia Din fugă de Otilia Cazimir

Poezia „Din fugă” de Otilia Cazimir este o compoziție lirică care surprinde trecerea rapidă a timpului și natura efemeră a existenței umane. Poezia este structurată în două strofe de câte șase versuri fiecare, cu rima încrucișată și o ritmicitate alertă.

În prima strofă, poeta evocă o fugă nesfârșită, în care timpul trece neîncetat și nimic nu poate fi oprit sau întors înapoi. Imaginile sugestive precum „raza de soare-n covorul din praf”, „fumul care fuge-n vânt” sau „stolul de păsări ce trece-ntr-o clipă” evidențiază caracterul fugitiv al existenței.

În a doua strofă, poeta reflectă asupra efortului uman de a crea și de a lăsa o amprentă în lume, în ciuda trecerii ireversibile a timpului. Cu toate acestea, versurile finale ale poeziei aduc un sentiment de ușurare, sugerând că fuga timpului și a vieții nu trebuie privită cu tristețe, ci cu seninătate și acceptare.

Poezia „Din fugă” este o meditație asupra fragilității umane și a faptului că, în ciuda eforturilor noastre de a crea și de a fi remarcabili, timpul continuă să treacă neîntrerupt, iar totul este trecător.