Adrian-paunescu

Un fapt interesant despre poezia „Descântec de viață și moarte” de Adrian Păunescu este că aceasta a fost scrisă într-o perioadă de intensă activitate politică și socială a poetului. Păunescu a fost un activist politic puternic, care a susținut în mod deschis valorile socialiste și a militat pentru drepturile și libertățile oamenilor.

Poezia „Descântec de viață și moarte” poate fi interpretată și ca o critică la adresa societății capitaliste și a valorilor materiale care guvernează această societate. Poetul subliniază importanța trăirii în prezent și a eliberării de obsesia pentru bani și putere, subliniind faptul că acestea nu sunt valori esențiale în viața noastră.

De asemenea, poezia „Descântec de viață și moarte” poate fi văzută și ca un apel la solidaritate și la unitate în fața provocărilor vieții. Poetul subliniază importanța iubirii și a amintirilor în formarea identității noastre și în construirea unui viitor mai bun pentru oameni și societate. În acest fel, poezia poate fi considerată ca o încurajare a oamenilor să se implice în viața socială și politică a țării lor și să își folosească vocea și abilitățile pentru a aduce schimbări pozitive în lume.


Să fie de dulce, să fie de vară,
Să fie de iarbă ajunsă la brâu,
Să fie de dragoste ultima oară,
Să fie de pietre spălate de-un râu.
 
Să fie de mine, să fie de tine,
Să fie cumva şi de noi amândoi,
Să fie de rău şi să fie de bine,
Să fie de mierea ascunsă-ntr-un roi.
 
Să fie de cer şi să fie de munte,
Să fie de mâine, să fie de azi,
Să fie de tâmplele mele cărunte,
Să fie de ceaţa ieşită din brazi.
 
Să fie de zi şi să fie de noapte,
Să fie de clipa când vrei să şi mori,
Să fie de gustul cireşelor coapte,
Să fie de drumul spre Malu cu flori.
 
Să fie de calul ce mânzu-şi învaţă,
Să pască în voie, s-alerge constrâns,
Să fie de ziua schimbării la faţă,
Să fie de purificare prin plâns.
 
Să fie de pas şi să fie de pernă,
Să fie de toată intrarea-n destin,
Să fie de ţara asta eternă,
Pe când o femeie îţi iese cu plin.
 
Să fie de-a-nvinge, să fie de-a pierde,
Să fie de brazdă, să fie de spic,
Să fie de treflă, să fie de verde,
Să fie de mare, să fie de mic.
 
Să fie de viaţă, să fie de moarte,
Să fie de gustul de măr pădureţ,
Fecioara muşcându-l cu buzele sparte,
Să fie de sângele ei fără preţ.
 
Să fie de salcia plânsului veşnic,
Când teatrele lacrimi confiscă din ochi,
Să fie de ornic, să fie de sfeşnic,
Să fie de drag, spre a fi de deochi.
 
Să fie de toate în devălmăşie,
Plătind consecvent cel din urmă pariu,
Să fie, să fie, dar cine să fie?
O ştiţi fiecare. Eu asta n-o ştiu.

Rezumat extins la poezia Descântec de viață și moarte de Adrian Păunescu

Poezia „Descântec de viață și moarte” de Adrian Păunescu este un poem despre natura trecătoare a vieții și despre legătura strânsă dintre viață și moarte. Poezia abordează teme precum timpul, iubirea, pierderea și trecerea în neființă.

Poezia începe cu o descriere a vieții ca o călătorie, subliniind trecerea rapidă a timpului și fragilitatea existenței umane. Protagonistul poeziei își exprimă admirația pentru frumusețea și înțelepciunea vieții și își exprimă dorința de a trăi fiecare clipă la maximum.

Pe măsură ce poemul progresează, poetul subliniază importanța iubirii în viața noastră și spune că aceasta este singura noastră legătură cu trecutul și viitorul. El subliniază importanța acceptării și a eliberării de frici și temeri în fața inevitabilului sfârșit al vieții.

În continuare, poetul descrie modul în care moartea face parte din viață și spune că trebuie să ne îmbrățișăm destinul cu curaj și încredere. El subliniază importanța trăirii fiecărei clipă și spune că amintirile și iubirea vor rămâne pentru totdeauna.

În final, poetul exprimă speranța că viața și moartea sunt doar două fețe ale aceleiași monede și că suntem parte dintr-un ciclu perpetuu de naștere și deces. El subliniază importanța recunoașterii valorilor și tradițiilor culturale și spune că acestea sunt esențiale în formarea identității noastre și în construirea unui viitor mai bun.

În general, „Descântec de viață și moarte” este un poem care subliniază importanța acceptării și a eliberării de frici și temeri în fața inevitabilului sfârșit al vieții și evidențiază importanța trăirii fiecărei clipă. Poezia transmite o atmosferă de introspecție și de contemplare, subliniind importanța iubirii și a amintirilor în formarea identității noastre și evidențiind importanța păstrării și transmisiei valorilor și tradițiilor culturale.


Informații adiționale despre Adrian Păunescu

Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Adrian Păunescu pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Adrian Paunescu pe Wikipedia.

A debutat ca autor literar în anul 1960. Autorul a peste cincizeci de cărți, în majoritate volume de versuri, Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici poeți români contemporani deși a fost născut în Basarabia.