De dragoste de Adrian Păunescu

Poezia „De dragoste” a fost adaptată și transformată într-un cântec de către compozitorul și interpretul român Nicu Alifantis în anul 1985. Cântecul, intitulat „De dragoste”, a fost inclus pe albumul „De la lume adunate” și a devenit unul dintre cele mai populare și iubite cântece ale lui Nicu Alifantis.

Adaptarea a păstrat cu fidelitate mesajul și emoția poeziei lui Adrian Păunescu, reușind să transmită publicului larg și diversificat puterea și frumusețea iubirii.

---

Acest cadavru este fostul Noe,
Care-a salvat idei, orgolii, specii,
Pe Noe jur acum, pentru toți vecii,
Că pentru a iubi eu nu cer voie.

Ci nu mă umili, amară lume,
Nu-mi cerceta conștiința și cearceaful,
Că te blestem să se aleagă praful
De tine, de-al tău drum și de-al tău nume.

Iată-l pe Noe, podidit de viermii
Pe care i-a salvat, salvând și lumea,
Tu, lume, ce-ai gustat deșertăciunea,
De ce mă dai cu capul de toți țărmii?

Nu simți că, dacă pier, te las săracă,
Doar poruncind cuvintelor să tacă?

Rezumat extins la poezia De dragoste de Adrian Păunescu

„De dragoste” este o poezie scrisă de Adrian Păunescu, publicată în volumul său „Sensul iubirii” în anul 1976. Poezia este o declarație de dragoste adresată unei persoane iubite, prin care autorul își exprimă afecțiunea, admirația și devotamentul față de acea persoană.

Poezia începe cu o adresare către persoana iubită, prin care autorul își exprimă recunoștința și admirația față de ea. El vorbește despre frumusețea și unicitatea ei, sugerând astfel că persoana iubită este o ființă specială și valoroasă în viața sa.

În versurile ce urmează, Adrian Păunescu vorbește despre intensitatea și profunzimea iubirii sale. El descrie iubirea ca fiind o forță puternică și misterioasă, care îl face să simtă o intensă pasiune și o puternică legătură cu persoana iubită.

Autorul vorbește, de asemenea, și despre momentele petrecute împreună cu persoana iubită, subliniind faptul că acele momente sunt cele mai prețioase din viața sa. El descrie momentele de tandrețe și afecțiune, subliniind astfel faptul că iubirea lor este una plină de afecțiune și de compasiune.

În ultima parte a poeziei, Adrian Păunescu își exprimă dorința de a fi alături de persoana iubită pentru totdeauna, subliniind astfel devotamentul și fidelitatea sa. El vorbește despre dorința de a construi împreună un viitor fericit și împlinit, subliniind astfel speranța și optimismul său.

În concluzie, „De dragoste” este o poezie profundă și emoționantă, care exprimă iubirea și devotamentul autorului față de persoana iubită. Folosind imagini sugestive și o limbă simplă și plină de farmec, Adrian Păunescu reușește să transmită emoția și intensitatea iubirii sale, făcând din această poezie un imn al iubirii și al devotamentului.