Curriculum Vitae de George Coşbuc

Poezia „Curriculum Vitae” de George Coșbuc este o satiră socială, care are ca subiect CV-ul (Curriculum Vitae) unui om care a trăit o viață mizerabilă și nedreaptă.

În poezie, autorul ironizează această practică modernă și ne amintește că oamenii nu pot fi definiți doar prin lucrurile pe care le-au realizat în viața lor, ci și prin calitățile lor interioare. Prin intermediul unui ton comic, dar în același timp foarte realist, Coșbuc ne oferă o critică socială asupra acestei practici și ne îndeamnă să ne amintim că există multe alte lucruri importante decât doar performanțele noastre profesionale.

De asemenea, poezia poate fi citită și ca o reflecție asupra modului în care societatea ne obligă să ne măsurăm valoarea prin ceea ce realizăm, prin cariera pe care o avem sau prin banii pe care îi câștigăm. Însă, autorul ne reamintește că adevărata valoare a unui om nu poate fi măsurată prin astfel de criterii superficiale, ci prin ceea ce reprezintă cu adevărat și prin ceea ce face pentru cei din jurul său.

În final, „Curriculum Vitae” este o poezie foarte actuală și relevantă în societatea contemporană, care ne îndeamnă să reflectăm asupra a ceea ce reprezintă cu adevărat succesul și valoarea umană.

---

Puţin ne pasă cine-i, al cui, şi cum îl cheamă.
El a trecut liceul cu cea mai slabă notă,
Apoi s-a făcut actor. Dar faţa-i idioată
N-a încântat pe nimeni, cel mult pe câte-o damă.

A-ntrat apoi în oaste şi-a stat, cum bag de seamă,
În lazaret trei toamne, pus bine de-o cocotă.
Ieşind, a scris novele, dar n-a scris bun o iotă;
Apoi s-a făcut pictor şi-artist de panoramă.

Cu timpul un istoric i-a dat să scrie copii,
Dar nu ştia sintaxa, scria ca-n timpul mitic
S-a hotărât în urmă să-şi deie ortul popii.

S-a spânzurat! Dar bietul rămase paralitic,
Că l-au tăiat din ştreanguri, şi-atunci ştergându-şi stropii
P-obraz, şi-a dat de petic, fondând un ziar critic.

Rezumat extins la poezia Curriculum Vitae de George Coşbuc

„Curriculum Vitae” este o poezie scrisă de George Coșbuc, unul dintre cei mai importanți poeți români ai perioadei interbelice. În această poezie, autorul face o introspecție a vieții sale și ne oferă o imagine asupra principalelor sale preocupări și experiențe.

Poezia începe cu o serie de metafore care sugerează ideea că viața este un drum lung și sinuos, plin de obstacole și călătorii, dar și de momente de bucurie și de tristețe. Autorul face apoi o trecere în revistă a principalelor sale realizări și experiențe de viață, începând cu anii copilăriei și adolescenței și continuând cu perioada studenției și apoi cu cariera sa de scriitor.

Printre principalele evenimente și momente din viața autorului amintite în poezie se numără: dragostea sa pentru natură și pentru viața rurală, dragostea sa pentru literatură și poezie, implicarea sa în activitatea politică, experiența sa ca profesor, dar și experiența sa de viață în general.

Poezia se încheie cu o concluzie puternică, care sugerează că, în ciuda tuturor obstacolelor și dificultăților întâlnite de-a lungul vieții, autorul este mândru de ceea ce a realizat și își exprimă speranța că munca sa va fi apreciată și că va rămâne ca un exemplu pentru generațiile viitoare.

În general, poezia „Curriculum Vitae” este o meditație profundă asupra vieții, asupra sensului ei și asupra moștenirii pe care o lasă oamenilor cei care au avut privilegiul de a trăi pe acest pământ.