Colind pentru tată bolnav de Adrian Păunescu

Un fapt interesant despre poezia „Colind pentru tată bolnav” este că aceasta a fost scrisă într-un moment dificil din viața lui Adrian Păunescu. Tatăl său a fost grav bolnav, iar poezia a fost o modalitate de a-și exprima iubirea față de el și de a-și exprima speranța că tatăl său se va recupera.

Această poezie a devenit una dintre cele mai cunoscute și apreciate opere ale lui Adrian Păunescu, fiind considerată un exemplu al sensibilității și al iubirii sale filiale. Mesajul său puternic despre importanța dragostei și a legăturilor familiale a inspirat mulți cititori să-și exprime și ei afecțiunea față de cei dragi.

De asemenea, poezia a fost interpretată și ca un omagiu adus tradițiilor populare românești, prin intermediul colindului. Colindul este o formă de poezie și cântec popular românesc care este cântat în timpul sărbătorilor de iarnă, aducând bucurie și speranță în inimile oamenilor. Folosirea acestei forme tradiționale de poezie în „Colind pentru tată bolnav” a adăugat un element de nostalgie și de tradiție, subliniind importanța păstrării și a celebrării obiceiurilor și tradițiilor populare.

---

Tată amărât, ce-ai pățit de toate,
Îți colind atât, multă sănătate.

Iubitul meu tată, cel aspru în toate,
Tu nu ai avut niciodată dreptate,
Că aspră ți-e mâna ce-a fost să mă bată,
Dar azi ți-o sărut că slăbită ți-e, tată.

Și uită-te, dragule, casa-i senină
Și pomii și fiii sunt toți în grădină,
Apucă de clanță cu mâna trudită,
Să știi că-i minciună, tu nu ai flebită.

Bătrâne al meu, eu ți-aș da milioane –
La câte-ai avut pân’-acum ghinioane –
Mă rogi să-ți mai spun ce-i cu lumea, cu țara,
Dar vezi că tușești și mai lasă țigara.

De ce te-ai uscat, parcă ești pergamentul
Pe care bunicul și-a scris testamentul,
Și nu mai tresări la poștaș când te cheamă
Că nu sunt vești proaste, să n-ai nici o teamă.

Aș vrea să-ți colind, trecătorule tată,
Măcar să te simți și tu mare o dată.
Părinte al meu, toți ai casei sunt bine
Și vitele-n curte întreabă de tine.

Mai lasă-le-ncolo, tristețe și boală.
Din cerga cea aspră de lână te scoală,
A ta este ziua, venirăm cu toții
Și vor să-și cunoască bunicul nepoții.

Rezumat extins la poezia Colind pentru tată bolnav de Adrian Păunescu

„Colind pentru tată bolnav” este o poezie scrisă de Adrian Păunescu, care a fost publicată pentru prima dată în anul 1973. Poezia este o meditație profundă despre dragostea filială și suferința prin care trece un fiu în fața bolii tatălui său.

În poezie, autorul descrie imaginea unui tată bolnav și a unui fiu care încearcă să își exprime dragostea față de el prin intermediul unui colind. În acest colind, fiul îi cântă tatălui despre dorul de acasă și despre iubirea sa pentru el, sugerând că singura modalitate de a depăși durerea este de a căuta sprijinul în dragoste și în legăturile familiale.

Autorul sugerează că, în fața bolii și a suferinței, cele mai importante lucruri sunt legăturile de familie și sentimentele de dragoste și compasiune. Poezia transmite mesajul puternic că iubirea și afecțiunea pot fi o sursă de vindecare și de putere în momentele dificile ale vieții.

În concluzie, „Colind pentru tată bolnav” este o poezie emoționantă și profundă, care exprimă iubirea filială și dorința de a găsi speranță și alinare în fața suferinței. Poezia subliniază importanța legăturilor de familie și a sentimentelor de dragoste și compasiune, sugerând că acestea pot fi o sursă de vindecare și de putere în momentele dificile ale vieții.