Gheorghe-Asachi online

Un fapt interesant despre fabula „Cocostârcul și vulpea” de Gheorghe Asachi este că aceasta se bazează pe o poveste populară din tradiția europeană, care a fost adaptată de numeroși autori de-a lungul timpului. Fabula a fost reinterpretată și adaptată de multe ori în diverse forme, adăugându-se sau eliminându-se personaje sau elemente din poveste.

De-a lungul istoriei, această fabulă a fost o sursă de inspirație pentru numeroși scriitori, artiști și chiar politicieni, care au folosit povestea pentru a ilustra diverse idei și concepte morale. De exemplu, în timpul Renașterii, fabula a fost folosită pentru a critica ostentativitatea și vanitatea oamenilor, în timp ce în secolul al XIX-lea a fost utilizată pentru a promova ideea că înțelepciunea și precauția sunt mai importante decât puterea și forța.

Astăzi, fabula „Cocostârcul și vulpea” continuă să fie un exemplu clasic al înțelepciunii populare și al moralității universale, amintindu-ne că trebuie să fim atenți și precauți și să nu ne lăsăm păcăliți de flatare și laude false.


Cocostârcul călători
La prânz de vulpe să cheamă,
Dar în loc d-ospăţ cu spori,
Pe disc lat găseşte o zamă
Limpede şi chiar lătură,
Fără vreo dumicătură.

Pasărea cu lungul plisc,
Vrând să mânce, toată-n disc,
Osteneşte sărmănica
Şi nu-nghite mai nimica;
Vulpea însă unde-atinge
Soarbe tot şi-n urmă linge.

Cocostârcul supărat
Astă festă n-au uitat
Ş-a-nturna vrând neplăcută
Daună care au păţit,
Pe cea vulpe prefăcută
La o masă au poftit.

Vulpea vine chiar l-amiază
Şi la vatr-amu s-aşează,
Unde un miros priincios
Mânea vulpii prânz gustos.
Dar bucate
Delicate
Vede-nchise întru un vas
Ce-i cu lung şi-ngust grumaz.

În el pliscul bine-ncape
Ca bucatele să pape,
Dar căscatul vulpii bot
Stă de prânz departe-un cot;
Deci cu foame şi ruşine
Lighioaia ni rămâne.

Cel ce vrea pe-un alt s-înşele
Dese sufere mai rele.

Rezumat extins la fabula Cocostârcul și vulpea de Gheorghe Asachi

Fabula „Cocostârcul și vulpea” de Gheorghe Asachi este o poveste despre vicleșug, îndrăzneală și consecințele acțiunilor noastre. Aceasta își are originea într-un conflict dintre două păsări, un cocostârc și o vulpe.

În versiunea fabulei lui Gheorghe Asachi, cocostârcul este o pasăre mândră și vanitoasă, care își laudă frumusețea și forța. Într-o zi, o vulpe îl întâlnește pe cocostârc și îi spune că este uimită de puterea și grandoarea lui, dar își dorește să îl vadă la muncă.

Mândru de complimentul primit, cocostârcul acceptă provocarea și începe să sape într-un câmp, sperând să găsească niște viermi pentru a mânca. Vulpea profită de moment și fuge cu un pui de pui, pe care îl mănâncă liniștită.

Cocostârcul se întoarce la locul său de odihnă, înșelat și umilit. În final, fabula se încheie cu moralitatea că „Îndrăzneala fără gândire poate duce la pierderea a ceea ce este mai important”.

Într-un rezumat extins al fabulei, se poate spune că cocostârcul și vulpea sunt alegorii pentru două tipuri de oameni diferiți. Cocostârcul este o persoană mândră și vanitoasă, care nu ia în considerare avertismentele și nu gândește la consecințele acțiunilor sale. În schimb, vulpea este o persoană vicleană și inteligentă, care profită de slăbiciunile celorlalți pentru a-și atinge propriile obiective.

Fabula ne învață că trebuie să fim atenți și precauți și să nu ne lăsăm păcăliți de laudele și complimentele false. De asemenea, ea ne amintește că riscurile îndrăznețe și inconștiente pot duce la pierderea a ceea ce este mai important pentru noi.

În final, fabula „Cocostârcul și vulpea” ne ajută să înțelegem că trebuie să fim vigilenți și să nu lăsăm garda jos în fața celor care încearcă să ne manipuleze și să profite de slăbiciunile noastre. De asemenea, ea ne avertizează că trebuie să ne gândim bine înainte de a acționa și să luăm în considerare consecințele acțiunilor noastre, pentru a ne asigura că obiectivele noastre sunt atinse în mod responsabil și fără riscuri inutile.

Informatii aditionale Gheorghe Asachi

Carturar, poet, prozator si dramaturg. Gheorghe Asachi a fost o personalitate complexă unul din pionierii picturii românești și inițiatorul învățământului artistic în școlile moldovenești.