George Toparceanu

Un fapt divers interesant despre poezia „Cobe” de George Topârceanu este că aceasta a fost folosită în campanii de protejare a mediului înconjurător și de conservare a habitatelor naturale. În anii ’80, autoritățile din România au lansat o campanie de protejare a naturii sub numele de „Cobe” și au folosit poezia lui Topârceanu ca slogan al campaniei.

Această campanie a încurajat oamenii să fie mai conștienți de importanța protejării naturii și să ia măsuri pentru a o păstra sănătoasă și viabilă pentru generațiile viitoare. De asemenea, poezia a fost citită la diferite evenimente ecologice și manifestări pentru a sensibiliza publicul asupra problemelor de mediu.

Această utilizare a poeziei „Cobe” demonstrează impactul puternic al operei literare asupra societății și importanța pe care o poate avea poezia în sensibilizarea oamenilor asupra unor probleme sociale sau de mediu importante.


Tu care mă citești cu voie bună,
Necunoscut prieten inocent,
Tu vei muri la noapte, peste-o lună
Sau peste zece ani, — indiferent.

Un mare potentat ce stă departe
(Și nimeni nu-i mai mare decât El)
Te-a osândit nevinovat la moarte,
Rostind sentința-i fără drept de-apel.

Și dacă, liber ca într-un ospiciu,
Te lasă încă-un pic să mai respiri,
O face doar așa, dintr-un capriciu:
Tu nu poți evada pe nicăiri.

Zadarnic l-ai ruga, că nu te-aude,
Zadarnic te-ai piti, te-ai face mic.
La EL nu merge cu protecție, cu rude;
Nu te salvează nimeni și nimic…

Tu vei muri și-n urma ta ograda
Va sta sub soare-a doua zi la fel.
Și factorul poştal va trece strada,
Lătrat de-aceeași javră de cățel.

Apoi pe-aceeași stradă solitară
Vor trece îndrăgostiții pe-nserat,
Visând în fiecare primăvară
Un vis pe care și tu l-ai visat.
De dimineață-aceleași servitoare
Vor scoate așternutul pe balcon,
Și fiecare doamnă, la culcare,
Va da pe nas cu cremă de „Avon”…
Iar tu, ca o momâie-ncremenită
În fundul gropii umede și reci,
Vei sta privind în bezna nesfârșită
Cu ochii ficși, întunecați și seci.
Nu vei vedea apusurile roșii,
Nici nu vei ști de-i noapte ori e zi.
Și-n veci de veci tu nu vei auzi
Cum cântă-n soare, peste tot, cocoșii…

Rezumat extins la poezia Cobe de George Topârceanu

„Cobe” este o poezie scrisă de George Topârceanu și publicată pentru prima dată în anul 1928. Poezia surprinde natura și frumusețea unui colț de natură sălbatică, în timp ce în același timp subliniază faptul că oamenii trebuie să fie conștienți de fragilitatea acesteia și să o protejeze.

Poezia începe cu o descriere poetică a peisajului natural, subliniind frumusețea și măreția naturii sălbatice și a animalelor care trăiesc acolo. Autorul folosește imagini și metafore poetice puternice pentru a transmite o senzație de libertate și de conexiune cu natura.

În următoarele strofe, autorul subliniază faptul că această frumusețe naturală este amenințată de intervenția umană și de distrugerea habitatelor naturale. El subliniază importanța de a proteja natura și de a o păstra sănătoasă și viabilă pentru generațiile viitoare.

În final, autorul își exprimă speranța că oamenii vor înțelege importanța protejării naturii și vor fi capabili să acționeze în consecință pentru a proteja aceste colțuri de natură sălbatică și a le lăsa intacte pentru viitor.

În concluzie, poezia „Cobe” este o meditație profundă asupra naturii și frumuseții sale sălbatice și a importanței de a o proteja și de a o păstra intactă pentru generațiile viitoare. Această poezie este considerată una dintre cele mai cunoscute și apreciate lucrări ale lui Topârceanu, datorită stilului poetic subtil și a mesajului puternic despre natură și protejarea sa.

Un fapt divers interesant despre poezia „Cobe” este că aceasta a fost inspirată dintr-o călătorie a autorului în Munții Carpați, unde a experimentat frumusețea și măreția naturii sălbatice și a devenit conștient de importanța protejării acesteia. Această experiență personală a avut un impact puternic asupra lui Topârceanu și a inspirat creația acestei poezii. De asemenea, poezia a fost apreciată și la nivel internațional, fiind tradusă în mai multe limbi și inspirând mulți oameni să acționeze pentru protejarea mediului înconjurător.

Informații adiționale despre poezii de George Topârceanu

Debutează încă din liceu, la 19 ani. A fost un poet, prozator, memorialist şi publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. Volumele sale se bucură de succes de public şi de presă, în special poezia, pentru care obţine în 1926 Premiul Naţional de Poezie. Vezi aici toate operele sale.

Citește tot despre George Topârceanu pe Wikipedia.