Un fapt interesant despre poezia „Cetire din palmă” de Lucian Blaga este că aceasta face parte din volumul său de poezii intitulat „La curțile dorului,” scris în perioada exilului său. Această perioadă a avut un impact semnificativ asupra operei sale și a influențat subiectele și tonalitatea poeziilor sale.
„Cetire din palmă” este o poezie care exprimă nostalgia și dorul pentru țara natală și pentru locurile de unde a plecat poetul. Ea ilustrează profundele trăiri și amintiri legate de acasă și de natura din jurul său. Cu toate că Blaga trăia departe de țara sa natală, poezia reflectă legătura sa puternică cu rădăcinile sale și cu frumusețea locurilor de unde provine.
La patruzeci de ani – în aşteptare
vei umbla ca şi-acum printre stele triste şi ierburi,
la patruzeci de ani sugrumându-ţi cuvântul
te-i pierde în tine – în căutare.
Prin ani un vânt o să te tot alunge subt cer,
vei mânca miere neagră şi aplecat vei tăcea.
La patruzeci ca pe-un ţărm vei ajunge
unde fără-ncetare
vei aştepta să vie la tine celălalt ţărm,
jaf veşnic voindu-te pentru păsări
din cealaltă zare.
Pe şaptezeci şi şapte de uliţi
vei umbla desculţ şi cu capul gol:
ce sămânţă n-a fost în deşert aruncată?
ce lumină n-a fost în zadar cântată?
Rezumat extins la poezia Cetire din palmă de Lucian Blaga
Poezia „Cetire din palmă” de Lucian Blaga este o operă care exprimă profundul dor și nostalgia poetului pentru țara sa natală și pentru locurile de unde a plecat în exil. Aceasta face parte din ciclul său de poezii „La curțile dorului,” scris în timpul perioadei de exil postbelic, iar tonul său este plin de tristețe și de introspecție.
Poezia începe prin descrierea unui moment în care poetul privește o cetire din palmă, un element simbolic care îl face să își amintească cu afecțiune de locurile sale natale. În acel moment, el se simte conectat cu natura și cu peisajele copilăriei sale, iar sentimentul de dor și de nostalgie îl copleșește.
Blaga folosește limbaj poetic bogat pentru a descrie peisajele și natura din țara sa natală, subliniind frumusețea și autenticitatea acestor locuri. El evocă amintiri legate de păduri, râuri și dealuri, iar aceste imagini devin simboluri ale casei și ale identității sale culturale.
În final, poezia exprimă dorința profundă a poetului de a se întoarce acasă și de a se reuni cu rădăcinile sale. Ea ilustrează puterea legăturii dintre individ și locurile de unde provine, chiar și în condițiile dificile ale exilului. „Cetire din palmă” este o mărturie a luptei poetului cu dorul intens pentru țara sa natală și pentru amintirile sale din copilărie.
Această poezie rămâne una dintre operele semnificative ale lui Lucian Blaga în literatura română și este apreciată pentru profunzimea sa emoțională și pentru modul în care transmite impactul exilului asupra identității și a legăturii cu locurile natale.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
