Un fapt divers interesant despre poezia „Cel ce gândește singur” de Tudor Arghezi este că aceasta face parte din volumul „Rondeluri” publicat în 1930. Acest volum reprezintă o colecție de poezii în formă de rondeluri, o formă poetică specifică în care versurile se repetă în mod regulat în cadrul fiecărei poezii. „Cel ce gândește singur” este una dintre aceste poezii în rondeluri și aduce în discuție teme profunde legate de gândire, individualitate și intimitate. Această colecție a fost semnificativă în evoluția stilului lui Arghezi și a fost apreciată pentru abordarea sa lirică și meditativă.
Cel ce gândeşte singur şi scormone lumina
A dat o viaţă nouă şi-um om de fier, maşina,
Fiinţă zămislită cu gândul şi visareea,
Neînchipuit mai tare ca braţul şi spinarea.
Cu ea brăzdezi pământul în lung şi lat şi sameni,
Şi una ţine locul la mii de mii de oameni
Topitorii, cuptoare, mori, puţuri, fierăstraie,
O sârmă de lumină, o ţeavă vâlvătaie,
O lampă duce graiul şi dă-n văzduhuri veşti
Că omul zămisleşte puterea din poveşti,
Se face depărtarea mai scurtă decât pasul,
La mii de poşti s-aude şi cunoaşte glasul.
Vorbeşti cu fundul lumii, la tine, din odaie,
Secunda-ntrece veacul şi timpul se-ncovoaie:
Pe-o sfoară cât e firul de păr şi se agaţă
Vecia, nesfârşitul, pe un crâmpei de aţă.
Se-nalţă slabul, omul, pe aripi în Ţării
Şi-aduce de acolo noi legi şi mărturii.
Iată-l, scoboară-n hăuri cu coiful lui rotund
Şi râcâie oceanele pe fund,
El trece prin vâlvoare, prin cremene şi gheaţă,
Pornise de cu seară, s-a-ntors de dimineaţă,
Şi nu l-a ars dogoarea, nu l-a-mpietrit nici greul,
E ţara lui pământul şi l-a-mpletit cu cerul.
Şi-aprinde de lângă Argeş, luleaua, şi văpaia
Din pipă încă-i arde, ajung pe Himalaia,
Şi pâinea coaptă-acasă, într-un cuptor domol,
I-o gustă pinguinii tot proaspătă, la Pol,
Şi, în sfârşit, urmaşul lui Prometeu, el, omul,
A prins şi taina mare, a tainelor, atomul.
El poate omenirea, în câteva secunde,
S-o-ntinerească nouă pe veci, ori s-o scufunde.
E timpul, slugă veche şi robul celui rău,
Tu, omule şi frate, să-ţi fii stăpânul tău.Adăugat de: Adina Speranta
Rezumat extins la poezia Cel ce gandește singur de Tudor Arghezi
Poezia „Cel ce gândește singur” de Tudor Arghezi este o compoziție poetică care explorează importanța gândirii individuale și a introspecției în dezvoltarea personală. Este un poem profund, care subliniază ideea că a gândi independent și a-ți descoperi propriile gânduri și convingeri este un aspect esențial al dezvoltării umane.
Poezia începe prin a prezenta un personaj, „cel ce gândește singur,” sugerând un individ care nu se lasă influențat de opinii sau presiuni externe, ci își urmează propriile idei și căi. Autorul subliniază că această abilitate de a gândi independent este rară și valoroasă în lumea agitată și tumultoasă.
În continuare, autorul descrie lumea ca fiind plină de zgomot și de voci care încearcă să influențeze gândirea indivizilor. Cu toate acestea, „cel ce gândește singur” se izolează de aceste influențe și caută liniștea interioară pentru a-și descoperi adevărurile personale.
Strofele următoare aduc în discuție procesul de introspecție și auto-descoperire. Autorul subliniază că acest individ explorează adânc în el însuși și călătorește prin labirintul propriei sale minți pentru a găsi înțelesul și adevărul.
În final, autorul exprimă admirația sa pentru „cel ce gândește singur” și subliniază că această capacitate de a gândi independent aduce un sentiment de înțelepciune și de eliberare interioară. El sugerează că această gândire individuală este esențială pentru dezvoltarea umană și pentru găsirea propriului scop în viață.
În concluzie, poezia „Cel ce gândește singur” de Tudor Arghezi este o meditație profundă asupra importanței gândirii individuale și a introspecției. Ea subliniază că a descoperi și a-ți urma propriile gânduri și convingeri este o cale spre înțelepciune și eliberare interioară. Este un poem care ne amintește de importanța explorării interioare și a dezvoltării personale într-o lume agitată și plină de influențe externe.
Informații adiționale despre poezii de Tudor Arghezi
Vezi aici toate lista la toate poeziile de Tudor Arghezi pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Tudor Arghezi pe Wikipedia.
Tudor Arghezi a debutat în anul 1896, publicând versuri în revista Liga Ortodoxă, condusă de Alexandru Macedonski cu pseudonimul „Ion Theo”.
