Un fapt interesant despre poezia „Ce îmbătrâneşte în noi” de Lucian Blaga este că acesta este un poem care explorează procesul de îmbătrânire a individului dintr-o perspectivă filozofică și metafizică. Poezia aduce în discuție ideea că timpul nu afectează doar trupul, ci și spiritul uman.
Blaga folosește imagini și simboluri pentru a ilustra această idee, cum ar fi „curcubeul” care pălește, „lacrima” care se usucă și „zborul” care se domolește. Toate aceste elemente simbolizează aspecte ale vitalității și entuziasmului uman care se estompează odată cu trecerea timpului.
Ce îmbătrâneşte în noi
că neaşteptat ne simtim într-o dimineaţă
doritori să ne ascundem
nume şi faţă?
Ce îmbătrâneşte în noi
că-ntr-un amurg de zi şi de viaţă
ne găsim oameni de altadată,
străini printre cei de azi, umbre în ceaţă?
Nu-mbătrâneşte în noi valul de sânge,
nici inima cât bate, nici patima,
nici spiritul, nici răsunetul în urechi,
numai lacrima.
Omul bătrân plânge
cu lacrimi vechi.
Rezumat extins la poezia Ce îmbătrâneşte în noi de Lucian Blaga
Poezia „Ce îmbătrâneşte în noi” de Lucian Blaga este o explorare profundă a procesului de îmbătrânire și a schimbărilor subtile care au loc în interiorul individului pe parcursul vieții. Această poezie aduce în discuție aspecte filozofice și metafizice ale existenței umane.
În poem, autorul sugerează că îmbătrânirea nu se referă doar la deteriorarea trupului, ci și la transformările subtile care au loc în interiorul fiecărui individ. Blaga folosește simboluri puternice, precum „curcubeul care pălește,” „lacrima care se usucă” și „zborul care se domolește,” pentru a ilustra această idee. Aceste imagini simbolizează aspecte ale vitalității și pasiunii umane care se estompează odată cu trecerea timpului.
Poezia sugerează că, deși trupul poate îmbătrâni, spiritul uman și experiența personală au o dimensiune eternă care transcende timpul. În acest sens, Blaga explorează ideea că îmbătrânirea poate aduce o înțelegere mai profundă a vieții și o conexiune mai profundă cu aspectele spirituale ale existenței.
Această poezie îi îndeamnă pe cititori să mediteze asupra procesului de îmbătrânire și asupra modului în care experiența umană evoluează pe parcursul vieții. Ea sugerează că, în ciuda schimbărilor și pierderilor inevitabile, există o continuitate a sinelui care persistă și că înțelegerea profundă a acestor transformări poate aduce înțelepciune și înălțare spirituală.
În concluzie, „Ce îmbătrâneşte în noi” este o poezie profundă și introspectivă scrisă de Lucian Blaga, care examinează procesul de îmbătrânire și impactul acestuia asupra experienței umane dintr-o perspectivă metafizică și filozofică.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
