De mari fluturi sărutată,
Pe-o movilă — artificială,
E pagoda argintată
De zâmbirea matinală.
Poezii
mii de poezii in Romana. Poezia românească este una dintre cele mai bogate și variate expresii culturale ale poporului român. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat prin intermediul unor figuri literare emblematice, precum Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu.
Una dintre caracteristicile poeziei românești este legătura strânsă pe care o are cu istoria și cultura românească. Poezii precum „Luceafărul” și „Mai am un singur dor” ale lui Eminescu, „Miorița” a lui Vasile Alecsandri sau „Moartea căprioarei” de George Coșbuc, reprezintă nu doar opere literare, ci și un fel de imnuri naționale care își au rădăcinile în cultura și istoria românească.
Poezia românească este, de asemenea, puternic influențată de evenimentele și ideile politice ale timpului în care a fost scrisă. În perioada interbelică, mulți poeți români s-au alăturat mișcărilor artistice și politice ale vremii, cum ar fi „Generația de la 1910” și mișcarea naționalistă. În anii ’60 și ’70, poeții români au început să exploreze teme mai contemporane, precum alienarea și disidența față de regimul comunist.
În prezent, poezia românească continuă să fie un mod important prin care se exprimă sentimentele și ideile poporului român. Poetul și eseistul Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai renumiți poeți ai României de astăzi, cu opere precum „Levanticai” și „Orbitor”. Alți poeți contemporani, precum Ioana Ieronim, Ana Blandiana sau Radu Vancu, au câștigat de-a lungul anilor numeroase premii și recunoașteri internaționale pentru contribuția lor la literatura română.
În concluzie, poezia românească reprezintă o parte importantă din cultura și istoria românească, cu o tradiție bogată și variată. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat în concordanță cu evenimentele politice și culturale ale vremii, reprezentând o formă valoroasă de exprimare artistică și de identitate culturală.
Codrule, Măria-ta de Mihai Eminescu
Codrule, Măria-Ta,
Lasă-mă sub poala ta,
Că nimica n-oi strica
Fără num-o rămurea,
Unde-n sălcii argintoase de Mihai Eminescu
Unde-n sălcii argintoase
Viespii fac faguri de miere,
Unde soarele-n tăcere
Arde-n bolta nouroasă.
Rondelul orelor de Alexandru Macedonski
Pe rand orice ore ranesc,
Iar ultima vecinic omoara…-
Tot sufletul mi-este o vioara
Ce plange duios ca traiesc.
Raport către Mihai Viteazul de Adrian Păunescu
Și nu mai sunt în câmpul nostru roade,
Și-abia visăm lumina unei pâini,
Craiova te așteaptă, Voievoade,
Să-ți dea puterea neamului în mâini.
Rană şi cuţit de Adrian Păunescu
Arătai a cuţit,
Arătam ca o rană,
Mama mea m-a găsit
Şi m-a dat de pomană.
Insă îndrăgostit
Şi de-a pururi în goană,
Pumn înlăcrimat de Adrian Păunescu
Când ridic pumnul
să-mi ameninț un dușman,
nu știu de ce
mi se umple de lacrimi.
Proverbe de Adrian Păunescu
Pe când lumea fierbe, noi mai mari, mai mici
Învăţăm proverbe ce se spun pe-aici,
Vrem o altă limbă, toţi ar învăţa,
Proiect al primului capitol din testamentul lui A.P de Adrian Păunescu
Pe aer testamentul cu buzele mi-l scriu,
cât încă nu-s în comă, cât încă mi-este bine,
doresc să se împartă între copii şi tine,
întreaga amintire de când eram om viu.
Progres de Adrian Păunescu
Avem în fața ochilor totul
și nu ne putem bucura
de absolut nimic.



