Într-o verde grădiniţă
Şade-o dalbă copiliţă
Pe-aşternut de calonfiri,
La umbră de trandafiri.
Category
Arăt: 1511 - 1520 din 3.134 REZULTATE
Poezii
mii de poezii in Romana. Poezia românească este una dintre cele mai bogate și variate expresii culturale ale poporului român. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat prin intermediul unor figuri literare emblematice, precum Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu.
Una dintre caracteristicile poeziei românești este legătura strânsă pe care o are cu istoria și cultura românească. Poezii precum „Luceafărul” și „Mai am un singur dor” ale lui Eminescu, „Miorița” a lui Vasile Alecsandri sau „Moartea căprioarei” de George Coșbuc, reprezintă nu doar opere literare, ci și un fel de imnuri naționale care își au rădăcinile în cultura și istoria românească.
Poezia românească este, de asemenea, puternic influențată de evenimentele și ideile politice ale timpului în care a fost scrisă. În perioada interbelică, mulți poeți români s-au alăturat mișcărilor artistice și politice ale vremii, cum ar fi „Generația de la 1910” și mișcarea naționalistă. În anii ’60 și ’70, poeții români au început să exploreze teme mai contemporane, precum alienarea și disidența față de regimul comunist.
În prezent, poezia românească continuă să fie un mod important prin care se exprimă sentimentele și ideile poporului român. Poetul și eseistul Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai renumiți poeți ai României de astăzi, cu opere precum „Levanticai” și „Orbitor”. Alți poeți contemporani, precum Ioana Ieronim, Ana Blandiana sau Radu Vancu, au câștigat de-a lungul anilor numeroase premii și recunoașteri internaționale pentru contribuția lor la literatura română.
În concluzie, poezia românească reprezintă o parte importantă din cultura și istoria românească, cu o tradiție bogată și variată. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat în concordanță cu evenimentele politice și culturale ale vremii, reprezentând o formă valoroasă de exprimare artistică și de identitate culturală.
Balada lui Siminic
Colo-n jos pă prundurele
Ziduiesc trei frăţurele.
Care cum zidul făcea
Pe noapte se surpa.
Balada lui Pintea
Pintea-n munte să suie,
Mândră curte zugrăvea,
Cu cătane-o d-îngrădea,
Cu frunze-o acoperea.
Balada lui Ion Berciu
Frunză verde a malinii,
Plecat-o turma Dunchii
Şi cu fratele Bercii.
Unde-s ochelarii? de Otilia Cazimir
Bunicuţa-i supărată, Că de-un ceas întreg tot cată: Cată-ncolo, cată-ncoace, Ochelarii nu-s şi pace!
Nuşa de George Coşbuc
– „Nuşa, dormi? N-auzi cum bat?
Vino şi-mi deschide uşa!”
– „Cine eşti?”, întreabă Nuşa.
– „Vladu sunt, al tău bărbat.”
– „Nu eşti Vladu. Ştiu eu bine.
Vladu până-n zori nu vine!”
Uite ştiuca, uite-i dinţii de Constanţa Buzea
– Balta-i plină ochi de peşti,
Uite ştiuca, uite-i dinţii!
Dar bibanii unde-s oare?
Sunt, desigur, la plimbare
Cu bunicii şi părinţii.
Vara de Otilia Cazimir
Apune soarele-n văpăi Şi înserarea, ca un val, Pe subt răchiţile din deal Se lasă-n linişte pe văi.
Nuntă în codru de George Coşbuc
Ce mai chiu şi chef prin ramuri
Se-ncinsese atunci!
Numai fraţi, şi veri, şi neamuri
De-ar fi fost umpleau o ţară!
Dar aşa, că s-adunară
Şi străini din lunci!
Un cățel dalmațian de Constanţa Buzea
– Spune, te rugăm frumos,
Tu eşti trist sau somnoros?
– Nu vă mai miraţi de mine
Că sunt câine cu buline.