Prietene, mai tii tu minte acele povatuiri
Care-mi dai la ale mele trecute nemultumiri?
C-aveai cuvânt, o vaz bine; eu prea înselat eram,
Category
Arăt: 1211 - 1220 din 3.134 REZULTATE
Poezii
mii de poezii in Romana. Poezia românească este una dintre cele mai bogate și variate expresii culturale ale poporului român. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat prin intermediul unor figuri literare emblematice, precum Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu.
Una dintre caracteristicile poeziei românești este legătura strânsă pe care o are cu istoria și cultura românească. Poezii precum „Luceafărul” și „Mai am un singur dor” ale lui Eminescu, „Miorița” a lui Vasile Alecsandri sau „Moartea căprioarei” de George Coșbuc, reprezintă nu doar opere literare, ci și un fel de imnuri naționale care își au rădăcinile în cultura și istoria românească.
Poezia românească este, de asemenea, puternic influențată de evenimentele și ideile politice ale timpului în care a fost scrisă. În perioada interbelică, mulți poeți români s-au alăturat mișcărilor artistice și politice ale vremii, cum ar fi „Generația de la 1910” și mișcarea naționalistă. În anii ’60 și ’70, poeții români au început să exploreze teme mai contemporane, precum alienarea și disidența față de regimul comunist.
În prezent, poezia românească continuă să fie un mod important prin care se exprimă sentimentele și ideile poporului român. Poetul și eseistul Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai renumiți poeți ai României de astăzi, cu opere precum „Levanticai” și „Orbitor”. Alți poeți contemporani, precum Ioana Ieronim, Ana Blandiana sau Radu Vancu, au câștigat de-a lungul anilor numeroase premii și recunoașteri internaționale pentru contribuția lor la literatura română.
În concluzie, poezia românească reprezintă o parte importantă din cultura și istoria românească, cu o tradiție bogată și variată. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat în concordanță cu evenimentele politice și culturale ale vremii, reprezentând o formă valoroasă de exprimare artistică și de identitate culturală.
Vecin de George Topârceanu
Mă cerţi mereu, dar nu sunt eu de vină,
Ci numai ochii, – ochii tăi, vecină, –
Că ţi-am făcut potecă prin grădină…
Noapte de august de George Topârceanu
Ridică-te, poete ! Ia-ti lira si suspină.
Dar n-am nici gaz in lampă, nici praf de zacherlină
Da… nebun! de Ion Luca Caragiale
Despreţuiesc onori, avere;
De slavă m-am hrănit destul!
Alt orizont privirea-mi cere:
De-aşa nimicuri sunt sătul!
Hinov de Alexandru Macedonski
Sfărâmături de urne — oriunde —
lespezi de marmoră mari
sub care zac atâţi legionari,
iată Hinovul; — în el s-ascunde
Confesiunea unui renegat de Grigore Alexandrescu
Ascultă-mă, sfânt preot, ascultă-mă, părinte.
Ajută un nevrednic, lipsit de ajutor;
Consolă un trist suflet ce soarta își presimnte,
Misterul nopţii de George Topârceanu
Stelele clipesc întruna
Călătoare-n infinit,
Ceru-i luminos şi luna
Chiar acum a răsărit.
Nocturnă de George Topârceanu
Dormi, frumoasa mea! De-acum Noaptea luminoasă
Ca o undă de parfum Năvăleşte-n casă.
Luna clară din neant Pune pe covoare
Străluciri de diamant Şi mărgăritare.
Ștanțele durerii de Ion Luca Caragiale
Să nu-mi spui că ‘ntristarea îmi tremură pe pleoape,
Și gura-mi de durere zîmbește ‘mbătrînită,
Ci lasă desnădejdea să crească liniștită,
Ca nuferii ‘n podoabă pe înverzite ape.
Cometei anonsate pentru 13 iunie de Grigore Alexandrescu
Cometa cu lungi coade, însa cu scurtă minte,
De ce vrei să arzi globul ce noi îl locuim?
El, drept, mult nu plăteşte, dar tot avem cuvinte