Un fapt interesant despre poezia „Cântecul cel vechi al Oltului” de George Coșbuc este că a fost publicată pentru prima dată în anul 1904 în revista „Convorbiri literare”. Această poezie a devenit una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii ale lui Coșbuc și a fost inclusă în diverse antologii și cărți de poezie. Poezia a fost adesea interpretată ca un simbol al naturii românești și al puterii sale, care a rămas neschimbată de-a lungul secolelor și care poate fi o sursă de inspirație și înțelepciune pentru oameni.
Vine, tată, Oltul mare;
Malul stâng de-abia îl zăresc.
Las să vie Oltul mare,
Că, români de când trăiesc,
Oltul tot la piept ne are
Şi-i al nostru şi ne ştie
Şi nu bate cu mânie
Malul cel basarabesc.
Vine mare, las să vie
Că ni-e sol dumnezeiesc.
Vine, tată, Oltul mare,
Brazi trăsniţi rostogolind.
Las să vie Oltul mare,
Căci tătarii-ncoace tind,
Dar li-e Oltul în cărare
Şi n-au inimă să-l treacă
Şi sperieţi se-ntorc şi pleacă,
Cu noi horă nu se prind.
Las să vie, că-i îneacă,
Neamul nostru mântuind.
Vine, tată, Oltul mare,
Şi cu sânge-amestecat.
Las să vie Oltul mare,
Că mulţimi de oşti tătare
El pe mal a apucat.
Lifte poartă, lifte duce,
Lifte, bată-i sfânta cruce;
Oltul capul le-a mâncat!
Las să vie să-i apuce
Că ni-e scut de Domnul dat.
Rezumat extins la poezia Cântecul cel vechi al Oltului de George Coşbuc
Poezia „Cântecul cel vechi al Oltului” de George Coșbuc este o creație lirică care exprimă frumusețea și misterul râului Olt, care curge prin inima Munților Carpați. Poezia este compusă dintr-o singură strofă de patru versuri și este caracterizată de un ritm rapid și ritmic.
În poezie, Coșbuc descrie Oltul ca fiind un râu care curge prin inima munților, străbătând peisaje pitorești și sălbatici. El folosește imagini poetice puternice pentru a ilustra frumusețea și puterea râului, cum ar fi imagini ale valurilor care lovesc stâncile sau ale undelor care se rostogolesc în sus.
Coșbuc descrie, de asemenea, cântecul râului Olt ca fiind unul vechi, misterios și puternic, care este cunoscut de oameni de mii de ani. El afirmă că acest cântec este unul de taină și că doar cei care au inima curată și mintea deschisă pot auzi mesajele transmise de râu.
În concluzie, poezia „Cântecul cel vechi al Oltului” de George Coșbuc este o creație lirică profundă, care exprimă într-un mod emoționant frumusețea și puterea râului Olt, care curge prin inima Munților Carpați. Poezia transmite un mesaj puternic despre importanța de a ne conecta cu natura și de a asculta cântecul ei, care poate fi o sursă de inspirație și de înțelepciune. Stilul său poetic, plin de imagistică puternică și de ritm rapid, face din această poezie o capodoperă a literaturii românești și o creație lirică care rămâne relevantă și emoționantă și astăzi.
Informații adiționale despre poezii de George Coșbuc
George Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie (Noapte de vară, Vara, În miezul verii, Iarna pe uliță). Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții (Nunta Zamfirei) sau prin viziunea asupra morții (Moartea lui Fulger).
Aflati mai mult despre George Coșbuc pe Wikipedia
Ce influenta a avut poezia Cântecul cel vechi al Oltului de George Coşbuc
Poezia „Cântecul cel vechi al Oltului” de George Coșbuc este un exemplu al poeziei romantice și naturale din literatura română. Această poezie a avut mai multe tipuri de influențe în cultura și literatura română:
- Promovarea frumuseții naturii românești: Poezia lui Coșbuc evidențiază frumusețea peisajelor și a naturii românești, făcând din Olt un simbol al acestei frumuseți. Astfel, a contribuit la promovarea și aprecierea naturii locale și a peisajelor rurale în literatura română.
- Păstrarea tradițiilor populare: Poezia ilustrează viața și tradițiile rurale, evidențiind modul în care comunitățile tradiționale românești trăiau și se exprimau. Acest aspect a contribuit la conservarea și înțelegerea tradițiilor populare românești.
- Influța asupra poeziei naturii: Poezia lui Coșbuc a influențat alți poeți și scriitori care au abordat teme legate de natură și tradiția rurală în creațiile lor. Ea a consolidat un gen specific de poezie naturalistă în literatura română.
- Continuitatea în literatura română: Coșbuc a reprezentat o continuare a tradiției literare românești, adaptând-o la gusturile și preferințele epocii sale. Poeziile sale au menținut un sentiment de continuitate și de identitate literară românească.
În concluzie, poezia „Cântecul cel vechi al Oltului” de George Coșbuc a avut o influență în promovarea frumuseții naturii românești și a tradițiilor rurale în literatura română. Ea a inspirat și a influențat alți poeți și scriitori să exploreze și să celebreze peisajele și tradițiile locale, contribuind astfel la diversitatea și bogăția literaturii românești.
