Grigore Vieru poezii despre copilarie

Un fapt interesant despre poezia „Cântec popular” de Grigore Vieru este că aceasta a fost adaptată într-o melodie populară de compozitorul moldovean Eugen Doga. Melodia, intitulată „Cântecul inimii”, a devenit foarte populară în întreaga regiune și a fost inclusă în coloana sonoră a filmului sovietic „Șatra” din 1979, care a fost difuzat în întreaga Uniune Sovietică.

Adaptarea muzicală a poeziei a contribuit la popularizarea și împărtășirea mesajului profund al poeziei lui Vieru către un public mai larg și a făcut din aceasta o piesă iconică a culturii moldovenești. Melodia a devenit una dintre cele mai iubite și cunoscute cântece din Moldova și a fost interpretată de numeroși artiști din țară și din străinătate.


Când pe lume-am apărut
La o margine de Prut,
Lângă râul pătimit,
O străină m-a răpit
Şi astfel mă legăna:
„Nani, nani, nani-na,
Peste Prut trăiesc jandarmi,
Să creşti mare, să îi sfarmi!
Peste Prut trăiesc potăi,
Iar nu frăţiorii tăi!
De-or striga: „române drag”,
Pune mâna pe ciomag,
De-ai să-i vezi cântând de dor,
Pune mâna pe topor!
De ţi-or spune că ţi-s fraţi
Să nu-i laşi nespintecaţi!”
Copil prost, copil furat,
Frate, rău te-am supărat!
Dar eu nici o vină n-am,
Fost-am despărţit de neam
Şi chiar Domnul Cel de Sus
A tăcut şi nu mi-a spus
Care e măicuţa mea
Şi nici maica spusu-mi-a.

Rezumat extins la poezia Cântec popular de Grigore Vieru

Poezia „Cântec popular” de Grigore Vieru este o meditație profundă asupra dragostei, naturii și tradițiilor populare. Poetul explorează tema iubirii ca o forță puternică care poate aduce bucurie și împlinire în viața omului, precum și a valorii tradițiilor și obiceiurilor populare.

În prima strofă, poetul descrie frumusețea naturii și sugerează că aceasta poate fi comparată cu iubirea, o forță puternică care aduce bucurie și împlinire în viața omului. El sugerează că iubirea și natura sunt două lucruri simple, dar prețioase care trebuie apreciate și respectate.

În a doua strofă, poetul descrie un cântec popular și sugerează că acesta este o expresie a tradițiilor și obiceiurilor populare. El sugerează că aceste tradiții sunt parte a istoriei și culturii poporului și trebuie păstrate și transmise mai departe.

În ultima strofă, poetul reflectă asupra iubirii și sugerează că aceasta poate fi comparată cu un cântec popular, o expresie autentică a inimii umane. El sugerează că iubirea poate fi găsită în lucrurile simple și autentice din viața noastră, cum ar fi tradițiile și obiceiurile populare.

În concluzie, poezia „Cântec popular” de Grigore Vieru explorează tema iubirii, naturii și tradițiilor populare. Poezia reflectă un ton introspectiv și filozofic care ilustrează geniul literar și spiritual al lui Vieru. Versurile sale simple și directe au un puternic impact emoțional și spiritual asupra cititorilor și sugerează că frumusețea vieții poate fi găsită în lucrurile simple și autentice din viața noastră, cum ar fi iubirea, natura și tradițiile populare.

Un fapt interesant despre poezia „Cântec popular” este că aceasta a fost una dintre primele poezii scrise de Grigore Vieru în timpul detenției sale în închisoarea din Chișinău, din cauza opoziției sale față de regimul sovietic. Poezia a fost scrisă într-un moment de profundă nostalgie pentru tradițiile și obiceiurile populare moldovenești și reflectă dorul lui Vieru de libertate și dragostea sa pentru cultura și tradițiile poporului său. Poezia a devenit un simbol al culturii moldovenești și a fost apreciată de cititorii din întreaga lume pentru mesajul său profund și universal despre frumusețea lucrurilor simple și autentice din viața noastră.


Informatii aditionale despre Grigore Vieru

Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.

Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.