George Cosbuc

Un fapt interesant despre poezia „Cântec II” de George Coșbuc este că este parte dintr-un ciclu de poezii intitulat „Cântece de mai” și a fost publicată pentru prima dată în anul 1896, în revista literară „Literatorul”.

„Cântece de mai” este un ciclu de poezii care exprimă dragostea lui Coșbuc pentru natură și pentru viața de la țară, fiind considerat una dintre cele mai importante creații literare ale autorului. Ciclul este compus din șase poezii, în care autorul evocă amintiri din copilărie și exprimă nostalgie și dorința de a trăi în mijlocul naturii.

„Cântec II” este una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii din acest ciclu, fiind considerată o capodoperă a literaturii române. Poezia a fost interpretată și muzicalizată de mulți artiști români, ceea ce a contribuit la popularitatea sa și la promovarea operei lui George Coșbuc în rândul publicului larg.


Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai,
Din stejarul Romei tu mlădiţă ruptă,
Şi-ţi cântai amarul din caval şi nai.
Dar cumplit tu fost-ai când te-au dus în luptă
Ştefan şi Mihai.
 
Când ţi-or pune piedici duşmanii să cazi
Spada ta să fie şi de-acum, române,
Fulger care-aprinde, vânt ce rupe brazi,
Şi te încrede-a pururi că vei fi şi mâine
Tare cum eşti azi.
 
Sus ridică fruntea, vrednice popor!
Câţi vorbim o limbă şi purtăm un nume,
Toţi s-avem o ţintă şi un singur dor
Mândru să se nalţe peste toate-n lume
Steagul tricolor!

Rezumat extins la poezia Cântec II de George Coşbuc

„Cântec II” de George Coșbuc este o poezie care exprimă nostalgia și dorul de satul natal și de viața simplă de la țară. În această poezie, autorul descrie amintirile sale despre copilăria petrecută la sat și dorința de a se întoarce acolo.

În prima strofă, Coșbuc vorbește despre satul natal, descriindu-l ca un loc plin de liniște și pace. El vorbește despre grădinile înflorite, despre pădurile și dealurile din jur și despre cântecele de pasăre care se aud peste tot. Autorul își exprimă dorul de a se întoarce la acest loc și de a retrăi aceste experiențe.

În a doua strofă, Coșbuc vorbește despre copilăria sa petrecută la țară și despre momentele fericite pe care le-a trăit acolo. El vorbește despre jocurile pe care le făcea cu prietenii săi și despre munca în grădină și în câmp. De asemenea, el amintește de poveștile și cântecele bunicilor săi, care au avut o mare influență asupra vieții sale.

În a treia strofă, autorul exprimă dorul de a se întoarce la satul natal și de a retrăi aceste experiențe. El spune că a fost nevoit să plece de acolo și să trăiască în oraș, dar că amintirile sale despre viața de la țară sunt încă vii și că el simte că îi lipsește ceva esențial din viața sa.

În finalul poeziei, Coșbuc exprimă speranța că se va întoarce într-o zi la satul natal și că va retrăi aceste experiențe din copilărie. El afirmă că pentru el, acel loc este adevărata sa casă și că el se simte acolo ca și cum ar fi în mijlocul familiei sale.

În ansamblu, „Cântec II” de George Coșbuc este o poezie care exprimă nostalgia și dorul de viața simplă și autentică de la țară. Autorul vorbește despre amintirile sale din copilărie și despre dorința sa de a se întoarce la satul natal și de a retrăi aceste experiențe. Poetul subliniază importanța acestei vieți simple și autentice și afirmă că aceasta este ceea ce îl face să se simtă acasă și să fie cu adevărat fericit.

Informații adiționale despre poezii de George Coșbuc

George Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie (Noapte de varăVaraÎn miezul veriiIarna pe uliță). Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții (Nunta Zamfirei) sau prin viziunea asupra morții (Moartea lui Fulger). 

Aflati mai mult despre George Coșbuc pe Wikipedia

Ce influenta a avut poezia Cântec II de George Coşbuc

Poezia „Cântec II” de George Coșbuc a avut o influență semnificativă asupra literaturii române. Acest poem este un exemplu remarcabil al poeziei simboliste din perioada sa, în care autorul explorează teme precum iubirea, natura și condiția umană. Influensa sa poate fi observată în mai multe moduri:

  1. Stilul simbolist: „Cântec II” este caracterizat de utilizarea simbolurilor și metaforelor pentru a exprima sentimente și gânduri profunde. Această abordare stilistică a influențat alți poeți români care au adoptat simbolismul în creațiile lor.
  2. Explorarea temelor universale: Poezia lui Coșbuc se concentrează pe teme care au o relevanță universală, cum ar fi iubirea și natura. Aceste teme atemporale au resonnat cu cititorii de-a lungul timpului, făcând ca poezia sa să rămână relevantă și apreciată.
  3. Contribuția la dezvoltarea limbajului poetic: Prin limbajul său bogat și imagistic, Coșbuc a contribuit la dezvoltarea limbajului poetic în limba română. Folosirea cuvintelor și a expresiilor într-un mod inovator a deschis calea pentru alți poeți să exploreze și să experimenteze cu limbajul poetic.
  4. Inspirarea altor scriitori: Poezia lui Coșbuc a inspirat și a influențat alți scriitori români din perioada sa și de mai târziu. Lucrările sale au servit ca sursă de inspirație pentru mulți poeți și prozatori care au urmat.

În concluzie, „Cântec II” de George Coșbuc a avut o influență semnificativă asupra literaturii române, atât prin stilul său simbolist, cât și prin explorarea unor teme universale și prin contribuția sa la dezvoltarea limbajului poetic. Această poezie continuă să fie studiată și apreciată în literatura română.