Grigore-Alexandrescu

Una dintre cele mai interesante trasaturi ale acestei fabule, „Câinele şi măgarul” de Grigore Alexandrescu, este reprezentarea umanizata a animalelor, care nu doar ca vorbesc si se comporta ca niste fiinte umane, dar sunt caracterizate in mod individual si au personalitati puternice, cum ar fi măgarul cu firea lui blanda si iubitoare, in contrast cu câinele agitat si neincredere. De asemenea, fabula subliniaza ideea ca in relatiile interpersonale este importanta comunicarea si intelegerea reciproca.


Cu urechea pleoştită, cu coada-ntre picioare,
Câinele, trist şi jalnic, mergea pe o cărare.
După îndestul umblet, iată că-l întâlneşte
Un măgar, şi-l opreşte:
„Unde te duci? îi zise,
Ce rău ţi s-a-ntâmplat? Ştii, parcă te-a plouat,
Aşa stai de mâhnit.”
– „Dar, sânt nemulţumit.
La împăratul Leu în slujbă m-am aflat:
Însă purtarea lui,
De e slobod s-o spui,
M-a silit în sfârşit să fug, să-l părăsesc,
Acum cat alt stăpân; bun unde să-l găsesc?”
– „Numai d-atât te plângi? măgarul îl întrebă;
Stăpânul l-ai găsit, îl vezi, de faţă stă.
Vino numaidecât la mine să te bagi:
Eu îţi făgăduiesc
Nu rău să te hrănesc;
Nimic n-o să lucrezi, nici grijă n-o să tragi.”
La propunerea sa, câinele i-a răspuns:
„Ascultă-mă să-ţi spui: e rău a fi supus
La oricare tiran; dar slugă la măgar
E mai umilitor, şi încă mai amar.”

Rezumat extins la fabula Câinele şi măgarul de Grigore Alexandrescu

Fabula „Câinele și măgarul” de Grigore Alexandrescu începe cu câinele, care își batjocorește prietenul măgarul pentru că este mai încet la minte decât el. Măgarul își dorește să fie și el deștept ca și câinele, așa că îl roagă să îi arate ce să facă. Câinele îi spune să meargă la piață și să ia toate mâncărurile, pentru a fi la fel de puternic și inteligent ca el.

Măgarul urmează sfatul câinelui și merge la piață, dar, în timp ce încerca să ia toate mâncărurile, este prins de oameni și bătut până la epuizare. Când se întoarce la câine, acesta îl batjocorește și mai mult, spunând că el însuși nu a avut niciodată intenția de a-l ajuta să devină mai deștept.

Fabula își propune să ilustreze ideea că fiecare persoană are propriile sale capacități și calități, iar încercarea de a fi altcineva poate duce la eșec și suferință.

Astfel, această fabulă ne învață să fim conștienți de propriile noastre talente și să le valorificăm în mod corespunzător în loc să încercăm să fim precum alții.


Informatii Aditionale despre Grigore Alexandrescu

Grigore AlexandrescuPapagalul şi celelalte păsări. Vezi toate poeziile lui Alexandrescu aici