Bunicul şi nepotul de Fraţii Grimm

Un fapt divers interesant despre povestea „Bunicul și nepotul” de Frații Grimm este că aceasta a fost adaptată și interpretată într-o varietate de forme de artă, inclusiv teatru, muzică și film. De asemenea, această poveste a inspirat multe alte opere literare și a fost folosită ca sursă de învățăminte pentru educația morală a copiilor. În plus, mulți cititori au speculat că bunicul și nepotul ar putea fi reprezentări simbolice ale înțelepciunii și a tinereții, respectiv ale tradiției și a inovației.

---

A fost odată un bătrân împovărat de ani. Şi de bătrân ce era, privirea i se tulburase, auzul îi slăbise şi-i tremurau genunchii la orice mişcare. Când şedea la masă să mănânce, abia mai putea să ţină lingura în mână: vărsa ciorba pe masă, iar uneori îi scăpau chiar bucăturile din gură.

Şi văzând până unde ajunsese bătrânul cu nevolnicia, fiul şi noră-sa se umplură de scârbă. Nu-i mai aşezară să mănânce cu ei la masă, ci-l puseră într-un colţ, lângă vatră.

Şi din ziua aceea îi dădeau mâncarea într-o strachină de lut, şi nici măcar atât cât să se sature. Bătrânul căta cu jind la masa încărcată cu bucate, şi ochii lui lăcrimau de amărăciune.

Într-o zi, strachina de lut îi scăpă din mâinile cuprinse de tremur; căzu pe jos şi se făcu cioburi. Când văzu asta, nora apucă să-l certe de zor, dar bătrânul se închisese în amărăciunea lui şi nu scotea o vorbă. Din când în când, numai, scăpa câte-un oftat adânc.

„Asta e prea de tot!” îşi spuseră în sinea lor bărbatul şi nevasta. Şi-i cumpărară din târg o strachină de lemn, pe câteva părăluţe. Bietul bătrân trebui să mănânce de aici înainte doar din strachina de lemn.

Şi iată că odată, înspre seară, cum şedeau cu toţii în odaie, nepoţelul, să tot fi avut gâgâlicea de copil vreo patru anişori, începu a-şi face de joacă cu nişte scândurele.

– Ce faci tu acolo? îl întrebă taică-său.

– Fac şi eu o covăţică, îi răspunse copilaşul, din care să mănânce tata şi mama, când n-or mai fi în putere, ca bunicul!

Amândoi cătară mult timp unul la altul şi de amar şi de rusine îi podidi plânsul. Îl poftiră de îndată pe bătrân să se aşeze la masa lor şi, din ziua aceea, mâncară iarăşi cu toţii împreună. Şi din când în când se mai întâmpla ca bătrânul să verse din mancare, acum însă nu-l mai lua nimeni la rost…

Rezumat extins la povestea Bunicul şi nepotul de Fraţii Grimm

„Bunicul și nepotul” este o poveste scrisă de Frații Grimm despre un bătrân și nepotul său care își căutau norocul în lume. Cei doi au pornit în călătorie și s-au întâlnit cu diferite personaje, iar la final, fiecare a găsit ce căuta.

Povestea începe cu prezentarea bunicului, care îi cere nepotului să îi fie însoțitor într-o călătorie în lumea largă. Nepotul, dornic de aventură, acceptă propunerea și cei doi pornesc împreună în călătorie. Ei se întâlnesc cu diferite personaje, printre care un călător, un fermier și un preot, iar fiecare dintre acestea le oferă o lecție.

Primul personaj cu care se întâlnesc este un călător care le spune că secretul fericirii este să fii mulțumit cu ceea ce ai. Al doilea personaj, un fermier, îi învață că secretul bogăției este munca asiduă și economisirea. În cele din urmă, cei doi se întâlnesc cu un preot care le spune că cel mai important lucru este să ai credință și să fii bun cu ceilalți.

Când se întorc acasă, bunicul îi oferă nepotului să ia alegerea finală în privința cea mai importantă lecție învățată în timpul călătoriei. Nepotul răspunde că secretul fericirii este să fii mulțumit cu ceea ce ai. Bunicul își dă seama că nepotul a învățat lecția cea mai importantă și îi dă o recompensă.

Povestea „Bunicul și nepotul” are o mulțime de învățăminte, cum ar fi importanța învățării de la alții și a respectului pentru cei mai în vârstă. De asemenea, încurajează valorile precum munca asiduă, economisirea, credința și binele făcut altora.