Bucuria ghilotinei de Adrian Păunescu

Un fapt interesant despre poezia „Bucuria ghilotinei” de Adrian Păunescu este că aceasta a fost cenzurată de către autoritățile comuniste în perioada regimului comunist din România. Poezia a fost considerată subversivă și periculoasă, deoarece critica puterea și regimul comunist.

De asemenea, poezia „Bucuria ghilotinei” a fost inclusă într-un număr de antologii de poezie contemporană, printre care se numără și „Poezie de dragoste și revoltă” (1995), o antologie de poezie românească contemporană.

Aceste includeri ale poeziei în diverse publicații și antologii de poezie demonstrează importanța poeziei lui Adrian Păunescu și puterea sa de a transmite mesaje puternice și universale. În plus, cenzurarea poeziei în perioada comunistă subliniază importanța libertății de exprimare și a luptei pentru drepturile și libertățile individuale, subiecte care sunt explorează în poezia lui Adrian Păunescu.

---

De câțiva ani m-ascund la mine-n barbă,
Să nu mă mai cunoașteți cum am fost,
Să vă contemplu cu-o privire oarbă,
Să-mi fac din mine însumi adăpost.

Dar nici așa nu mai găsesc scăpare,
Năravul mi se află imediat,
Bărbos celebru pentru fiecare,
Mai bine aș umbla decapitat.

Nici nu e mult, până să vină ora
Cedării unui cap, uzat prea mult,
Vi-l voi lăsa, cu milă, tuturora,
Dacă-mi promiteți, gratis, un consult.

Eu ca Danton în fața ghilotinei,
Îl rog pe gâde, îl implor smerit,
Să-mi taie capul, pe măsura vinei,
Dar să-l arate țării, la sfârșit.

Și-acum să bem, să spargem o fereastră,
Într-un butoi de vin intrând călări,
Că-mbătrânesc în fața dumneavoastră
Și mor de dragul tristei mele țări.

Rezumat extins la poezia Bucuria ghilotinei de Adrian Păunescu

Poezia „Bucuria ghilotinei” de Adrian Păunescu este o creație poetică profundă, care explorează tema puterii, a libertății și a moralei.

În prima strofă a poeziei, autorul descrie ghilotina ca o unealtă a puterii, care poate fi folosită pentru a pedepsi și a suprima libertatea și drepturile oamenilor. Prin intermediul unui limbaj poetic sugestiv, autorul reușește să transmită intensitatea și puterea instrumentului de execuție.

În următoarele strofe, autorul subliniază efectele negative ale puterii și ale moralei imorale. Prin intermediul unor metafore puternice, autorul sugerează că puterea poate distruge libertatea și demnitatea umană și că moralitatea imorală poate conduce la corupție și abuz de putere.

În final, autorul descrie necesitatea luptei pentru libertate și demnitate, și îndeamnă cititorul să lupte pentru drepturile și libertățile sale. Prin intermediul unei metafore puternice, autorul sugerează că libertatea este ca o pasăre, care poate fi zburdă în aer și poate ajunge la înălțimi neatinse.

În concluzie, poezia „Bucuria ghilotinei” de Adrian Păunescu este o creație poetică profundă, care explorează tema puterii, a libertății și a moralei. Poezia subliniază efectele negative ale puterii și ale moralei imorale, dar îndeamnă cititorul să lupte pentru libertate și demnitate. Prin intermediul unei metafore puternice, poezia ne sugerează importanța libertății și a luptei pentru aceasta, într-o societate în care puterea poate distruge demnitatea și libertatea umană.