Braminul de Alecu Donici

Fabula „Braminul” este una dintre cele mai cunoscute și apreciate fabule scrise de Alecu Donici. Aceasta își propune să ofere o lecție despre ipocrizie și să evidențieze diferențele dintre cuvinte și fapte.

În fabulă, un bramin (un călugăr hindus) își convinge enoriașii să doneze pentru o cauză nobilă, promițându-le răsplăți în viața de apoi. Cu toate acestea, el nu face niciun efort pentru a-i ajuta pe cei nevoiași și își trăiește viața în lux și confort.

Fabula ne învață că nu trebuie să fim naivi și să acceptăm cuvintele goale ale unor oameni care se prefac a fi binevoitori, ci să acordăm atenție acțiunilor lor și să ne asigurăm că ele corespund cuvintelor rostite.

---

Eu v-am spus odată, că omul când greşeşte
Adeseori pe altul se dezvinovăţeşte;
Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat,
Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat.

În India bogată
Un cuvios bramin,
Deşi era în faptă
De rele patimi plin,

Însă prin iscusinţa acea de ipocrit,
El da încredinţare
Că ar avea purtare

Întocmai cum se cade unui bramin cinstit.
Oare ipocrizie
Şi-ntre bramini să fie?
(Sau numai pe la noi
Sunt lupi în piei de oi?)
La astă întrebare

Chiar fabula mea poate să facă dezlegare.
Braminii împreună cu toţii vieţuiesc

Şi se povăţuiesc
De un păstor mai mare.

Ei sunt pilduitorii de lege în popor;
Au multe slujbe grele,
Au post nu prea uşor
Şi aspre rânduiele.

Deci, într-o zi de post
Braminul meu la slujbă, hrănit cu totul prost,
Socoate cum s-o deie
Ceva la fruptişor
Şi-i vine-n gând să ieie
Un proaspăt ouşor

Şi să-l cam învârtească la para lumânării.
Urmând aceasta, iată pe uşile cămării

Păstorul se iveşte:
– Ce faci, cinstite frate? De ce te-ai apucat?
Vezi cum se dezveleşte
Oricât de mic păcat.

– Oh! dreptule părinte, braminul au răspuns.
Întru aşa ispită vicleanul m-au adus!

Iar dracul de sub pat,
Ca mâţa au ţipat:

– Ba, ba, cucernice! mă iartă,
Eu singur văd întâiaşi dată

Cum ouăle se coc
L-a lumânării foc

Şi-ţi mulţumesc pentru ştiinţă,
Dorindu-ţi pocăinţă.
Adio! Ţine minte că dracul nu cunoaşte
Câte, un bun făţarnic, în cugetul său naşte.

Rezumat extins la fabula Braminul de Alecu Donici

„Braminul” este o fabulă scrisă de Alecu Donici, care ne povestește despre un bramin (un învățat în religia hindusă) care a primit cadou un elefant. El credea că toți ceilalți trebuie să-i arate respect datorită poziției sale sociale și a elefantului său. În timp ce braminul își plimba elefantul prin oraș, acesta a deranjat oamenii și animalele de pe stradă, iar oamenii l-au criticat pe bramin pentru că nu și-a controlat animalul.

În final, braminul învață că respectul trebuie câștigat prin comportamentul și acțiunile sale, nu prin poziția socială sau posesiunile sale. El își recunoaște greșeala și își cere scuze publice pentru neplăcerile cauzate de elefantul său.

Această fabulă subliniază importanța modestiei și respectului față de ceilalți, indiferent de poziția socială sau posesiunile materiale.