Un fapt divers interesant despre poezia „Bradul” de George Coșbuc este acela că aceasta este una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii scrise de autorul român. Poezia este unul dintre cele mai populare texte literare din cultura română, fiind studiată în școli și citată în cadrul tradițiilor de iarnă.
Mesajul său profund despre importanța tradițiilor și naturii rămâne actual și astăzi, făcând din această poezie o creație poetică importantă pentru cultura și identitatea românească. În plus, poezia „Bradul” a inspirat mulți artiști și scriitori de-a lungul timpului, devenind o sursă de inspirație și de meditație pentru mulți oameni.
Bradu-mi spune bun cuvânt –
– „Să-i trimit?” Mi-a spus: – Trimite-i!”
Tot m-am judecat cu mine:
Să dau bradului mai bine
Ori iubitei
Crezământ?
– „Nu-i trimite!” zise ea.
– „Că n-am zor să ies în lume.
De-i trimiţi, îi fac de-ocară,
Că-i arunc pe uşi afară –
Scoate-mi nume
Cât or vrea!”
Am s-ascult de brad acum;
Fata minte cum îi vine.
Şi trimit chiar asta-seară
Peţitori la ea s-o ceară –
Rău ori bine,
Tot un drum!
De-o fi, brade, să ghiceşti,
Îţi încred o bogăţie:
Leagăn am să fac din tine,
Şi-un copil – de-o fi cu bine –
Ţi-l dau şie
Să mi-l creşti!
De mă-nşeli, te fac la noi
Poartă curţii: să te-ajungă
Câte rele pierzătoare,
Să te bată ploi şi soare,
Să te-mpungă
Vaci şi boi!
Rezumat extins la poezia Bradul de George Coşbuc
Poezia „Bradul” scrisă de George Coşbuc este o meditație poetică asupra valorii tradițiilor și a frumuseții naturii în contextul sărbătorilor de iarnă.
Poezia începe cu o descriere poetică a unui brad impunător, sugerând că acesta este simbolul sărbătorilor de iarnă și al speranței pentru un viitor mai bun. În continuare, poetul introduce personajele principale ale poeziei – un bătrân și un copil – care admiră bradul și împodobesc cu grijă ramurile lui.
În poezie se întâlnește o descriere poetică a tradițiilor de iarnă, cum ar fi împodobirea bradului, colindele și întâlnirea cu prietenii și familia. Coşbuc subliniază importanța de a păstra aceste tradiții, ca o sursă de bucurie și de unitate în societate.
Poezia continuă cu o meditație poetică asupra valorii naturii, sugerând că bradul este o expresie a frumuseții și a valorii naturii. Coşbuc sugerează că trebuie să ne bucurăm și să protejăm frumusețea naturii, ca o sursă de mândrie și de identitate națională.
În final, poetul sugerează că tradițiile de iarnă și frumusețea naturii sunt sursa bucuriei și a speranței pentru viitor. El exprimă dorința de a păstra și a proteja aceste valori, pentru a ne asigura că vom avea un viitor mai bun.
În concluzie, poezia „Bradul” de George Coşbuc este o meditație poetică asupra valorii tradițiilor și a frumuseții naturii în contextul sărbătorilor de iarnă. Poezia subliniază importanța de a păstra tradițiile și de a proteja frumusețea naturii, ca o sursă de bucurie și de identitate națională. Mesajul său universal despre importanța valorilor tradiționale și naturii rămâne actual și astăzi, făcând din această poezie o creație poetică valoroasă și relevantă pentru toți cei care iubesc tradițiile și natura.
Informații adiționale despre poezii de George Coșbuc
George Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie (Noapte de vară, Vara, În miezul verii, Iarna pe uliță). Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții (Nunta Zamfirei) sau prin viziunea asupra morții (Moartea lui Fulger).
Aflati mai mult despre George Coșbuc pe Wikipedia