În ciuda tonului solemn și emoționant al poeziei „Bene merenti”, există un aspect interesant și inedit care a atras atenția multor cititori: titlul poeziei este scris în limba latină. „Bene merenti” poate fi tradus în română ca „pentru cel care merită binele”, ceea ce este o referință directă la prietenul decedat, căruia i se adresează omagiul.
De asemenea, se poate observa o influență puternică a stilului clasic în poezia lui Topârceanu. Folosirea limbii latine în titlu și adesea în întregul poem, precum și a unui vocabular și a unei structuri gramaticale elevate, sugerează o inspirație din literatura și cultura clasică, aspect care este destul de rar întâlnit în poezia română modernă.
Credeam că-i numai o poveste.
Când colo este
Adevărat!
Aflai aseară trista veste…
Eu am pe cap proiecte grele
Cu care lupt,
Dar vestea asta m-a-ntrerupt
Din ocupaţiile mele.
Și la moment
Mi-am zis: „Să-i fac vreo două stanţe,
Să-i telegrafiez urgent
Condoleanţe…”
Citesc şi recitesc misiva,
Nedumerit mă uit la plic
Şi nu-mi explic:
Ai publicat ceva-n Arhiva? …
Te-i fi aflat cândva-n eclipsă
Şi-ai scris un studiu analitic?
Sau poate Spiritului critic
I-or fi găsit vreo lipsă?
Cum aş putea descoperi
Maşinăria?
Să ştii că N. N. Zaharia
A iscălit ceva: G. I.
Sau altă pană anonimă
Te-a lăudat cumva la Motru?
Păcat că n-am aici o rimă
În otru!
(Vezi, eu… cu toate că n-am dat
Lucrări mai vaste,
Am scris destule versuri proaste
Şi totuşi nu m-au decorat.)
Dar trebuie să lămurim
Acest mister…
Nu ai cumva vrun omonim,
Funcţionar la minister?
Să ştii c-aici e-ncurcătura!
Eu îţi spuneam
Că toţi aceştia se cam
Ocupă cu literatura…
Ai vreo protecţie de fustă?
O, aş putea
Să-ţi fac aluzie… dar nu stă
În firea mea.
…Degeaba caut înainte
Că nicidecum
Nu-mi vine-n minte…
M-am întrebat şi azi pe drum,
Mă-ntreb şi-acum, când stau alene
Cu braţele sub căpătâi:
De ce te-au decorat cu „Bene
Merenti” clasa I?
Da, ştiu că te-a-njurat la Noua
Revistă tipul clandestin…
Dar cel puţin
Să ţi-o fi dat de clasa a II-a!
Ce? Ai ucis pe cineva?
O, dimpotrivă,
Nu ai alură ofensivă…
Ce-or fi avut cu dumneata?
Că ziua-ţi obloneşti odaia,
Nici nu te-auzi, nici nu te vezi,
Şi-n toate nopţile veghezi
Ca cucuvaia.
Încât ne speriem acum
Când îţi zărim pe stradă mutra,
De parcă ne-ntâlnim în drum
Cu Brahmaputra!
Ci mulţumeşte-te încalte
C-un singur hap.
Căci omului îi vin şi alte
Nenorociri mai mari pe cap.
Ce-ai zice dacă, bunăoară,
Într-o privinţă,
Te vor distinge-a doua oară
Cu „Bărbăţie şi credinţă”?…
Rezumat extins la poezia Bene merenti de George Topârceanu
„Bene merenti” este o poezie scrisă de George Topârceanu, unul dintre cei mai importanți poeți români din secolul XX. Poezia este un omagiu adus unui prieten drag, care a murit, și este scrisă într-un stil solemn și emoționant.
Poezia începe cu o invitație adresată prietenului decedat de a se alătura într-un loc de odihnă veșnică, unde iubirea și pacea sunt mereu prezente. Topârceanu afirmă că prietenul său a fost un om bun, care a făcut multe lucruri bune în viață și că acesta va fi mereu în amintirea celor care l-au cunoscut.
În continuare, poezia descrie diferitele calități și realizări ale prietenului decedat. Este menționată generozitatea sa față de cei din jur și devotamentul său față de familie și prieteni. De asemenea, se face referire la talentul și pasiunea sa pentru muzică, precum și la faptul că a fost un om de cultură și un model pentru cei din jur.
Poezia se încheie cu o notă de tristețe, deoarece Topârceanu simte că este pierdut un om valoros și un prieten adevărat. Cu toate acestea, el își exprimă speranța că prietenul său se va bucura de odihnă veșnică în lumea de dincolo și că va fi mereu amintit și respectat pentru faptele bune pe care le-a făcut în viață.
În general, „Bene merenti” este o poezie profund emoționantă și plină de respect și admirație pentru un prieten drag. Deși este un omagiu adus unei persoane anume, mesajul poeziei este universal și încurajează valorizarea faptelor bune și a amintirii celor care au avut un impact pozitiv asupra vieții noastre.
Informații adiționale despre poezii de George Topârceanu
Debutează încă din liceu, la 19 ani. A fost un poet, prozator, memorialist şi publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. Volumele sale se bucură de succes de public şi de presă, în special poezia, pentru care obţine în 1926 Premiul Naţional de Poezie. Vezi aici toate operele sale.
Citește tot despre George Topârceanu pe Wikipedia.