Bătrânul ţăran şi moartea de Ivan Krâlov

Un fapt interesant despre fabula „Bătrânul ţăran şi moartea” este că aceasta a fost inspirată dintr-un obicei popular în Rusia de a personifica moartea ca un personaj feminin numit Baba Yaga. Krâlov a preluat acest element și l-a transformat într-un personaj neutru, fără a-i atribui genul feminin.

De asemenea, această fabulă a fost citită și interpretată în diferite moduri, în funcție de contextul cultural și social în care a fost prezentată. De exemplu, aceasta a fost interpretată ca o alegorie a faptului că ne putem elibera de fricile și anxietățile noastre prin acceptarea inevitabilului și prin abordarea cu calm și înțelegere a vieții și a morții.

Fabula a fost, de asemenea, adaptată în diferite forme, inclusiv într-o versiune animată pentru copii. Aceasta a fost realizată în stilul clasic al animației rusești și a fost adaptată într-un mod care a făcut-o accesibilă pentru copii, cu un mesaj simplu și ușor de înțeles despre acceptarea inevitabilului și a morții.

În general, fabula „Bătrânul ţăran şi moartea” rămâne o poveste puternică și semnificativă despre acceptarea inevitabilului și despre modul în care putem găsi înțelegere și pace cu moartea. Aceasta poate fi o lecție valoroasă pentru copii și adulți și poate ajuta la promovarea valorilor înțelegerii și a calmului în fața vieții și a inevitabilului.

---

Un bătrân prea istovit de nevoie şi de trudă,
Iarna, când era frig mare, sau toamna, pe vremea udă,
Adunând puţine lemne în codru cu depărtare,
Le-au ridicat în spinare,
Şi abia stând pe picioare, se întorcea tremurând
Către al său bordeieş, friguros şi plin de fum,
Plângând şi amar oftând;
Apoi au stătut în drum,
De s-au odihnit.

Şi din spate la pământ sarcina sa slobozind,
Au căzut şi el pe dânsa ostenit şi gâfâind,
Şi aşa au grăit:
„O, vai mie, ticălosul, ce să fac, cum să trăiesc,
Şi cum pot să împlinesc
Câte se cer de la mine, şi când toate îmi lipsesc.
Biata babă, copilaşii, goi, de foame hămesiţi,
Nu am pentru dânşii hrană, nu am cu ce să-i îmbrac.

Iar zapciii făr’ de milă din casa mea nelipsiţi
Cer birul, cer boierescul şi în multe părţi mă trag,
Încât de când m-am născut pân’ ce am îmbătrânit
Nici de-o zi de bucurie eu nu m-am învrednicit!
Deci, moarte, vin’ de mă scapă de o viaţă ticăloasă…”
Abia cuvântă aceasta, şi moartea, ce niciodată
De lângă om nu lipseşte, stă dinainte-i îndată
Cu strălucita sa coasă
Şi zice: „Tu m-ai chemat, apoi, iată, am venit.”

Bătrânul, ştiind că moartea nu iubeşte multă şagă,
De tot au încremenit,
Dar mai viindu-şi în fire, i-au răspuns: „Eu, soro dragă,
Te-am chemat ca să-mi ajuţi, să pui sarcina în spate,
Căci mă grăbeam să mă duc, fiindu-mi casa departe,
Şi atunci,
Poţi să te duci
Dumneata unde pofteşti.”
Dintr-aceasta noi vedem că de-i urât să trăim,
Însă când soseşte moartea, ni-i mai urât să murim.

Rezumat extins la fabula Bătrânul ţăran şi moartea de Ivan Krâlov

Fabula „Bătrânul ţăran şi moartea” de Ivan Krâlov este o poveste emoționantă despre acceptarea inevitabilului și despre modul în care putem găsi înțelegere și pace cu moartea.

În fabulă, un bătrân ţăran se plânge de moartea care îl așteaptă la ușă. El încearcă să evadeze de la moarte și să îi dea o țeapă, însă în cele din urmă își dă seama că nu poate scăpa de ea și că trebuie să își accepte soarta.

Moralitatea fabulei este că moartea este o parte inevitabilă a vieții și că trebuie să o acceptăm cu calm și înțelegere. De asemenea, fabula ne învață că în loc să încercăm să evităm moartea sau să o tratăm cu dispreț, ar trebui să ne împăcăm cu ea și să trăim viața așa cum dorim, în timp ce putem.

Un alt fapt interesant despre această fabulă este că a fost publicată pentru prima dată în 1809 și a devenit una dintre cele mai populare lucrări ale lui Ivan Krâlov. Aceasta a fost tradusă în diferite limbi și adaptată în diferite forme, inclusiv într-o versiune animată pentru copii intitulată „Bătrânul ţăran şi moartea” în 1985.

În general, fabula „Bătrânul ţăran şi moartea” ne învață să acceptăm inevitabilul și să trăim viața așa cum dorim, în timp ce putem. Aceasta poate fi o lecție valoroasă pentru copii și adulți și poate ajuta la promovarea unei atitudini de calm și înțelegere în fața vieții și a inevitabilului.